Cursuri Economia Serviciilor

CAPITOLUL. 1.CONTINUTUL SERVICIILOR

1.1. Conceptul de servicii

Pentru început este necesara definirea conceptului de produs.

Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau de piata, astfel încât sa poata fi remarcat, achizitionat sau consumat în vederea satisfacerii unei nevoi.

Termenul de produs provine din latinescul productus, este sinonim cu termenii marfa, articol sau bun si nu este limitat la un bun tangibil.

Termenul produs este sinonim cu marfa în urmatoarele conditii:

bunul material a rezultat în urma unui proces de munca;

corpul sau substanta au fost obtinute pe cale naturala sau în laborator;

totalitatea obiectelor sau a bunurilor a fost obtinuta în procesul de fabricatie;

rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic sau de creatie;

produs de schimb = marfa;

rezultat material al unui complex de fenomene sau de actiuni.

În practica, precum si în literatura de specialitate se folosesc ipostaze diferite ale categoriei de produs: produs unicat; produs de serie; produs de lux; produs rafinat; produs nou; produs vechi; produs durabil; produs perisabil; produs de vârf; produs curent; produs de folosinta îndelungata.

Pot fi considerate produse:

persoana (un om politic sau un actor, a carui imagine este promovata de un anumit electorat sau de catre public);

o localitate balneoclimaterica (pentru tratamentul anumitor afectiuni);

o idee (alimentatia vegetariana în slujba societatii).

Ph. Kotler defineste produsul ca fiind orice lucru care poate fi oferit pe piata în scopul captarii interesului, al achizitionarii, al utilizarii sau al consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie.

În Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular (SR EN ISO 9000:2001), produsul este definit ca fiind un rezultat al unui proces, adica al unui ansamblu de activitati corelate sau în interactiune, care transforma intrarile în iesiri.

Corespunzator acestui standard, exista patru categorii de produse:

servicii (de exemplu, transportul);

software (de exemplu, un program de calculator, un dictionar-on line);

hardware (de exemplu, o parte mecanica a unui motor);

materiale procesate (de exemplu, lubrefiantii).

Philip Kotler arata ca într-o era în care produsele devin din ce în ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci (asa-zisul fenomen de fungibilizare), calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare.

Theodore Levitt arata ca Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componente de servicii sunt mai mari sau mai mici decât cele ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva.

Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile în literatura de specialitate a definitiilor conceptului de serviciu, în cadrul carora predomina faptul ca serviciile nu se concretizeaza într-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial.

În literatura de specialitate exista numeroase definitii care evidentiaza deosebirea dintre bunuri si servicii, totusi acestea prezinta o serie de neclaritati.

În practica sunt o serie de servicii, precum serviciile cinematografice, editoriale, de informatica, alimentatie publica, care se concretizeaza în bunuri materiale.