Economia Bazată pe Cunoaștere

Capitolul 1. ECONOMIA BAZATA PE CUNOSTINTE

1.1. Cunostintele si evolutia lor

1.1.1. Revolutia cunostintelor

Pentru multi dintre specialistii în domeniu, prin revolutia cunostintelor se întelege schimbarea fundamentala si transformarile proceselor economiei bazata aproape exclusiv pe resurse fizice la economia bazata predominant pe cunostinte [12]. La baza acestei revolutii se afla rolul determinant pe care cunostintele l-au dobândit în ultimele decenii, cresterea importantei economice a tehnologiilor, informatiilor, proceselor economice, capitalului uman, capabilitatilor si competentelor organizatiei - factori organic legati de cunoastere.

Din cele mai vechi timpuri, bogatia si puterea erau asociate posedarii resurselor fizice. Factorii traditionali de productie - pamântul, utilajele, cladirile etc. - erau predominant de natura fizica. De aceea, necesitatea de a avea cunostinte cuprinzatoare si aprofundate era limitata, revolutia industriala din secolele trecute bazându-se predominant pe puterea aburului, forta fizica a omului si capitalul banesc.

Bogatia si puterea în secolul XXI vor decurge cu prioritate din resursele intelectuale intangibile, din capitalul de cunostinte. Revolutia cunostintelor, care consta în aceasta trecere la economia dominata de cunostinte, este un proces deosebit de cuprinzator si profund, generând schimbari de esenta în toate componentele activitatilor economice, analoage ca intensitate cu cele produse de revolutia industriala.

Cunostintele tind sa devina caracteristica principala a numeroase activitati, mai mult decât produsele sau serviciile rezultate [13]. Impactul revolutiei cunostintelor devine vizibil în volatilitatea

pietei, incertitudinile în ceea ce priveste directionarea activitatilor economice, schimbarea structurii valorii si preturilor produselor, proliferarea produselor-simbol, nesiguranta carierelor si a locurilor de munca resimtite de oameni etc.

Rezultatul revolutiei cunostintelor îl constituie economia bazata pe cunostinte. Se apreciaza ca în prima parte a secolului al XXI-lea revolutia cunostintelor se va intensifica si, ca rezultat, economia cunostintelor se va extinde rapid în zona dezvoltata a omenirii si treptat în celelalte.

Revolutia cunostintelor face trecerea de la economia capitalista la economia bazata pe cunostinte*, proces deosebit de complex, asa cum rezulta din examinarea elementelor cuprinse în figura nr. 1, elaborata de specialistii de la Institutul Coreean de Dezvoltare si Ministerul Economiei si Finantelor din aceasta tara [44].

INTRAREA ÎN ERA ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE

Figura nr. 1. Trecerea la economia bazata pe cunostinte

* Precizam ca nu toti cei care abordeaza perspectivele economiei si societatii si schimbarile din cadrul lor opteaza pentru varianta revolutiei spre societatea si, respectiv, economia bazate pe cunostinte. Spre exemplu, o recenta lucrare, mult discutata de unii specialisti pe plan mondial, adepti mai ales ai ideologiei de stânga -Debating Empire, editata de Gopal Balakrihnan Verso, 2003, London, New York, p. 165 - propune o alta viziune asupra societatii si economiei, trecerea prin revolutie la imperiu", societatea si economia viitorului, construita Ia scara planetara, care face abstractie practic de impactul ultimelor evolutii economice, stiintifice etc. (desi adesea mentioneaza schimbarile care se produc).

Autorii acestei scheme subliniaza faptul ca revolutionarea tehnologiei informationale si a comunicatiilor are un rol esential în producerea revolutiei cunostintelor.

Noile tehnologii informatice si de comunicatii schimba radical activitatile economice si sociale, concomitent cu modalitatile de achizitionare, creare, diseminare si folosire a cunostintelor. Noile tehnologii informatice si de comunicatii determina modificari substantiale în organizarea si în modalitatile în care producatorii de bunuri, furnizorii de servicii si guvernele îsi realizeaza functiile. Pe un plan mai larg, proliferarea noilor tehnologii informationale si de comunicatii, schimbarile în rolul si functiile cunostintelor cauzeaza modificari profunde în modul în care oamenii muncesc, învata, se distreaza si comunica.

Ca un corolar - în plan economic - al transformarilor mentionate, cunostintele devin elementul esential al obtinerii unei productivitati înalte si al competitivitatii pentru firme, ramuri economice, economii nationale si economia mondiala în ansamblul sau.

Potrivit unor specialisti [10], revolutia economica ce se produce în secolul al XXI-lea se caracterizeaza prin complexitate si comportamente neliniare (în tehnologie, concurenta si piete globale din ce în ce mai puternic interconectate), care cer o continua inovare pentru a crea bogatie" competitiva. Trecerea în ultimele trei decenii de la economia de tip industrial la noua economie incumba trei etape (vezi figura nr. 2).

Perioada industriala

Liniara Învatarea organizationala

Managementul cunostintelor

Perioada revolutiei cunostintelor

Neliniara

Schimbarea continua

Inovarea neliniara

Îmbunatatire continua

1970-1980 1980-2000

Cunostintele devin o ma Secolul al XXI-lea

Inovarea de produse si servicii

Inovarea în procesele economice o marfa

Inovarea întregului concept (sistem) economic

Riscurile superputerilor coplesitoare

Figura nr. 2. Trecerea la revolutia neliniara"

-1970-1980, focalizata pe inovarea în produse si servicii. Managementul s-a axat pe îmbunatatirea activelor de productie si a performantelor acestora ;

- 1980-2000, în care s-a constientizat valoarea capitalului intelectual si preocuparile manageriale s-au concentrat asupra proceselor, apelându-se tot mai mult la reengineering. Aceasta evolutie a fost însotita de proliferarea si dezvoltarea organizatiilor