Economie Europeană

I. ECONOMIA MONDIALA

OBIECTIVE: - cunoasterea modului de formare si dezvoltare a economiei mondiale;

- cunoasterea continutului economiei mondiale;

- cunoasterea componentelor economiei mondiale;

- cunoasterea tipologiilor mondoeconomice;

- întelegerea conceptelor de integrare economica si globalizare.

CUVINTE CHEIE: piata internationala, manufactura, piata mondiala,

interdependente economice, economie nationala, diviziunea

mondiala a muncii, relatiile economice internationale, circuitul

economic mondial, fluxuri comerciale, fluxuri financiar-valutare,

integrare economica, globalizare, transnationalizare.

SINTEZA: Adam Smith a considerat ca specializarea si diviziunea muncii constituie

motorul cresterii economice. Marii economisti clasici ai secolului al XIX-lea, David Ricardo si

Thomas Malthus, au identificat frontiera oportunitatilor de crestere economica derivata din resursele

limitate. Secolul XX a introdus noi forte dinamizatoare ale cresterii economice si anume: investitiile

în capitalul fizic si în infrastructura. Ce rezerva secolul XXI Europei?

Necesitatea cunoasterii realitatilor economice europene, devine pe zi ce trece tot mai mare

datorita procesului aflat în plina desfasurare, de amplificare a integrarii economiilor tarilor

continentului. Proeminenta Acquis-ului Comunitar care reprezinta patrimoniul comunitatii,

conglomerat de drepturi comune si obligatii, care uneste toate statele membre în cadrul Uniunii

Europene, impune cunoasterea aprofundata a realitatilor vietii economice si sociale de catre

economistii europeni. Este si cazul economistilor români care, în anii ce vin, vor fi în fata nevoii de

a aplica în totalitate, în activitatea lor practica standardele financiar – contabile europene.

Cursul de economie europeana, al carui continut esential îl constituie prezentarea

conceptelor, componentelor, tipologiilor mondoeconomice, centrelor mondiale de putere economica

cu accent deosebit asupra Europei, reprezinta cadrul general al întelegerii fenomenelor si proceselor

care se dezvolta în prezent în lume si în Europa, al disciplinelor de specialitate consacrate

examinarii acestor fenomene si procese. Pentru a întelege realitatile economice contemporane, este

necesara analiza complexitatii economiei mondiale prin prisma istoriei gândirii economice.

Formarea si dezvoltarea economiei mondiale.

De la aparitia societatii omenesti si pâna în perioada revolutiei industriale, fortele de

productie au avut un caracter individual, economia având un caracter închis, destinata

autoconsumului. În secolele XV si XVI, marile descoperiri geografice si cuceririle coloniale au

inclus în circuitul economic vaste regiuni de pe glob.

În secolul al XVI-lea apare piata internationala care stimuleaza activitatea macroeconomica

prin aparitia manufacturilor si ulterior marilor manufacturi. Astfel, economia închisa se transforma

în economie deschisa orientata catre piata.

Ca urmare a revolutiilor burgheze, apar statele centralizate care permit formarea si

consolidarea pietelor interne, deci a economiilor nationale suverane si independente ceea ce

constituie esenta procesului de formare a economiei internationale.

Treptat, odata cu aparitia diviziunii mondiale a muncii se constituie piata mondiala, iar

economia internationala se transforma în economie mondiala, având la baza adâncirea

interdependentelor dintre economiile nationale si extinderea lor la nivel mondoeconomic, ceea ce a

dat nastere sistemului economic mondial.

Continutul economiei mondiale.

Analiza raporturilor dintre economia nationala pe de o parte, piata mondiala si economia

mondiala pe de alta parte, ne conduce la întelegerea proceselor fundamentale ale economiei

contemporane si a mecanismelor de dezvoltare a acesteia.

Economia mondiala este definita ca ansamblul interdependentelor economice, politice,

comerciale ti financiar-valutare dintre economiile nationale, structurile supranationale si societatile

transnationale, privite si analizate în mod dinamic si evolutiv.

Caracteristicile fundamentale ale economiei mondiale sunt:

- celulele de baza sunt economiile nationale,

- agentii economici sunt nationali sau rezidenti;

- continutul economiei mondiale este eterogen;

- pe parcursul dezvoltarii sale apar contradictii, al caror rol si influenta se modifica de la

o perioada la alta;

- interdependentele care stau la baza sa alcatuiesc un sistem complex.

Fizionomia si modul specific de functionare al economiei mondiale în fiecare etapa istorica

reprezinta ordinea economica mondiala care reflecta modul de dispunere si organizare în timp si

spatiu a structurilor economiei mondiale si a mecanismelor de functionare. Ea depinde de raportul

de forte pe plan mondial. Ea este o stare concret istorica, pentru ca pe masura schimbarii raportului

de forte se produce si schimbarea ordinii economice mondiale.

În general economia este organizata atât în plan orizontal pe sectoare, ramuri, etc., si în plan

vertical pe niveluri, unde se disting:

- microeconomia, reflecta viata economica la nivelul agentilor economici;

- mezoeconomia, reflecta viata economica a subramurilor;

- macroeconomica, reprezinta totalitatea proceselor si fenomenelor economice la nivelul

unei economii nationale;

- mondoeconomia, reprezinta ansamblul formelor de viata economica, a relatiilor si

legaturilor cauzale si functionale la nivelul relatiilor dintre economiile nationale.

Economia mondiala foloseste un sistem propriu de categorii economice cum ar fi:

- productie si produs – productia cuprinde suma valorilor nou create si a amortizarilor

pe întreaga economie, iar produsul presupune productia si valoarea serviciilor;

- intern si national – produsul intern reflecta rezultatul activitatii persoanelor rezidente,

indiferent de nationalitatea lor, realizat pe teritoriul national, iar produsul national

arata care sunt disponibilitatile economice efective ale unei tari. Din produsul intern se

scad veniturile strainilor rezidenti si sumele datorate strainatatii si se adauga veniturile

obtinute în strainatate de conationali si se obtine astfel produsul national;

- brut si net – produsul intern brut este valoarea tuturor bunurilor si serviciilor rezultate

din activitatea desfasurata în interiorul tarii într-un an, iar produsul national brut este

suma dintre produsul intern brut si soldul operatiunilor economice cu strainatatea.

Produsul national net este diferenta dintre produsul national brut si amortizarile.

O preocupare de seama a economistilor o constituie cercetarea viitorului prin realizarea

diferitelor modele, prognoze, scenarii asupra perspectivelor economiei mondiale la nivel global, sau

numai a anumitor structuri pe diferite perioade de timp. Aspectele obiective ale dezvoltarii

economice mondiale sunt reprezentate sub forma unui model, în timp ce rolul factorului subiectiv

este evidentiat prin modul în care este folosit modelul pentru analiza diferitelor alternative ale

evolutiei mondiale continute în scenarii.