Economie mondială

Curs 7

Piata financiara internat.

Def: p.f.i.cuprinde ansamblul tranzactiilor care au ca obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor fin. Disponibile si necesare pe plan internat, precum si institutiile si reglementarile legate de derularea acestora.Daca la inceput, procesul mobilizarii capitalului si al plasarilor avea loc sub forma operatiunilor obisnuite de deposit(depuneri la banci), treptata ca rez. Pe de o parte a nevoilor de capitaluri tot mai mari sip e perioade mai lungi, iar pe de alta parte , al limitelor financiare ale unei banci, mobilizarea cap a inceput sa se faca prin emisiunea de titluri de valori. Drept urmare, emisiunea titlurilor de valoare a devenit preponderant, ceea ce a determinat scindarea pietei fin in 2 seg: - piata primara de cap( se formeaza cererea si oferta de cap prin emisiunea de titluri noi); - piata sec de cap ( se vand si se cumpara titluri de val exprimate in valuta, dar vechi).

Comp pietei fin: in functie de per de timp in care sunt mobilizate si plasate aceste fonduri:

a. piata monetara; au loc op de atragere- plasare de imprumuti pe termen scurt(max 1 an)

b. piata propriu-zisa de cap:au loc mobilizari si plasari de cap pe termen scurt si lung(piata eurovaluta)

Tranzactiile care au loc pe aceste piete se pot realize:*in valuta dintre cei doi parteneri(in acest caz sunt guvernate de normele si institutiile tarii care a emis valuta respective si se desfasoara pe o anumita piata fin.valutara nat.);*intr-o valuta terta(ele nu se mai afla sub controlul tarii emitente a valutei de tranzactie, ci cad sub incidenta normelor,instit. si reglem. inter.Orice valuta fol in tranzactii care ies de sub ctrl aut monetare emitente se numeste eurovaluta.Tranzactiile realizate in eurovalute reprez.Piata Eurofin. ce reprez o piata internat.paralela si complementara pietelor nat.In prctica si teoria valutar-fin. s-a incetatenit prefixul EURO intrucat fen. Iesirii unor op. fin.-valutate de sub crtl aut. monetere emitente a fost prez pt prima data in Europa si a fost legata de $.Prima den. A fost cea de EURODOLAR.Mai multi factori au contribuit la aparitia eurovalutelor,apoi la aparitia pietelor eurovalutare:factori ec.si pol. In timpul celui de-al ll-a r.m.,disponib. URSS in $ la bancile americane au fost blocate temporar.Dupa razb., fosta URSS a transferat aceste sume la o banca sovietica din Paris.Asa au aparut eurodolarii.Alte tari au urmat exemplul URSS.In timpul crizei Suez-ului,Angl. a introdus niste restr. la utiliz. creditelor in lire sterline in afara granitelor.Aceasta a generat o criza puternica de credite in lire.Asa au aparut EUROLIRELE.Prefiul Euro poate duce la eroare deoarece nu este nec. ca sediul bancilor detinatoare de conturi in eurovalute sa se afle in Europa.Acest fen. nu este lim. numai la $.Nu orice valuta poate deveni eurovaluta.In realit.,s-au impus ca eurovalute acele monede convertibile care indepl. 4 cond.:*au capatat o viata active;*participa la un volum imp.de tranz. val-fin internat.;*este uliliz. curent in com.int.;*nu este afectata de masuri de ctrl valutar sau de restr. de misc. a k.Princ. eurovalute:$,euro,yenul jap,l.sterlina si fr.elvetian.

Dezv.ac.piete a fost det.de:*nec.gasirii unei formule prin care detinatorii de valute utiliz. prioritar in tranz. int. sa se sustraga reglem.monetere emitente;*dorinta de a fructifica cat mai convenabil fondurile prin dobanda,dividende. Un rol imp. in dezv. p.euroval. l-au avut bancile cu regim extrateritorial(off share).Initial,plasarea fondurilor era efectuata in tari din Europa.Ulterior, s-au dezv. asemenea banci si in alte centre ale lumii(Bahraim).

PIATA MONETARA PROPRIU-ZISA

Se realiz.si se plaseaza credite pe TS. in valuta unuia din parteneri (EX:o banca din Londra acorda un imprumut unui comerciant din Romania in lire sterline.)

PIATA PROPRIU-ZISA DE K

a)PIATA ACT.-este o p.internat. de unde o firma isi poate procura k prin vanz. de act.emise in moneda tarii agentilor care le achiz.(EX:o firma din Rom.are nev. de k, isi sporeste k prin plasarea de act. emise in dolari pe piata americana). Piata euroact. este o piata internat. pe care se reliz. K prin emisiunea de act. expr.intr-o valuta terta fata de cea a partenerilor. (EX:act. emise de o firma din Rom. Pe piata din Tokyo in $)Aceasta piata a dev.o forma princ. de mobiliz. a k pt soc. tansnationale.

b)Piata obig. straine obisnuite prin care se mobiliz. K pe TS si TL in moneda tarii emitente. (EX: statul rom sau o firma renumita din Rom mobiliz. un imprumut prin emis. de oblig. in $ si plasata pe piata americana).

c)Piata creditelor traditionale-este o p.internat pe care obt. imprumuturi pe TS siTL in moneda si dobanada tarii creditoare. (EX: Rom obt. un imprumut din SUA in $ si la dobanada practicata pe piata Americana).Piata eurocreditelor este o p.internt.prin care imprumuturile sunt acordate in valuta terta si la niv.de donanda al europietelor. (EX: Rom obt. un imprumut pe piata Jap. in $ la dobanada practicata la niv.europietelor).

Tendinte:

-cresterea mult mai rapida a flux. Fin-val comparative cu cele com si autonomizarea lor fata de fluxurile reale;

-accentuarea instabilitatii fin-val dupa 1973,fen ce se afla in discordanta cu evol. com int

-s-a manif. o puternica tendinta de privatizare a sist.fin-val (inainte erau preponderente creditele pt scop lucrativ, pt.finantarea investitiilor,insa in ultimele 2 decenii pe primul loc au trecut creditele comerciale,cele de consum adica.)In timp ce creditele pt.fin.invest.provin din surse publice,cele comercialeprovin de la bancile particulare;

-rolul de princ. creditor fin. internat. revine azi princ puteri ec (SUA,JAP,GER);

-din anii ’80 s-au intensificat fluxurile eurovalutare care devin preponderente pe piata financiata internat si sunt in crestere flux. expr. in DST.

Curs 8

BURSELE DE VALORI

DEF:Sunt piete specializ. unde se negociaza valute si orice valori imobiliare sub forma de ef.com. publice sau alte hartii de val , mai ales act. si oblig si metale pretioase. Bursele de val au aparut si s-au dezv in sec al 18-lea pt ca au fost strans legate de prima rev ind.Ac necesita formarea de capitaluri, ceea ce s-a putut realiz prin emisiune de act si oblig. Prima b de val moderna apare la Londra in 1773.S-au dezv apoi in marile centre ale lumii. Amploarea ce mai mare au capatat-o dupa primul r m, mai ales in princ tari industrializate.Desi in prez in lume exista un mare nr de Burse,piata mondiala in acest domeniu se intemeiaza pe triunghiul SUA-JAP-M.BRITANIE.Insumate,cele 3 piete dispun de peste ¾ din capilalizarea bursiera mondiala. Inca din per interbelica Bursa londoneza si-a pierdut suprematia,locul sau fiind luat de Bursa din NY(putem vb de NY ca fiind capitala mondiala a k).Se manif tendinta in ultimii ani de crestere a Bursei din Tokyo.Alte burse renumite:Paris,Frankfurt,Milano,Zurich,Taiwan si Hong Kong. Ob de activ s-a diversificat:hartii de val(cambia),oblig emise de stat,titluri de renta,valute, Au, alte metele peretioase, bijuterii.

Pt crearea unei burse de val sunt nec 3 cond:

-existenta in zona resp a unor soc anomine de mare convergenta

-difuzarea act si obig emise la un nr mare de actionari

-reglem active de tranzactii prin norme legislative cu rolul de a ocroti libera concurenta

Rolul burselor de val

Princ rol:acumularea k nec finantarii activ ec si de a dirija fluxul acestora spre ramurile cele mai rentabile.Acest rol este indepl prin v/c de act si oblig de catre SA.SA isi constit k necesar desf active.Pe durata active lor,pot fi vandute de act lor unor terte personae.Prin aceasta apar 2 forme de existenta a k: k real (bunuri materiale si mij banesti) si k fictive( ef fin emise pt constit puterii k real).K real se valorifica in procente de prod,evol sa depinzand de rez active ec sau de pol de emis de noi titluri.Desi evol k fictive este det si de cea a k real, k fictive este dependent si de op speculative, de cererea si of de pe p.fin.

C si of se transmit prin ordinele de bursa in care se prevad:den titlului, nat op, nr de titluri, pref de prêt, termenul pt ef tranz.

Factorii ce dep cursul de viata al ordinelor

Niv. si evol cursului depinde de:

- cererea si of pt resp titluri fin. Rentabilitatea achiz unei act se obt prin det indicadorului nr de ani dividend:C(cursul act)/Da(dividentul anual)=>timpul recuperarii investitiei

-ratadobanzii-cresterea ei antreneaza o scadere acererii de titluri si o mics a cursului-Co(cursul oblig)=D(dobanda)/d(rata dobanzii)

- starea generala a conjucturii ec internat si interne

- optimismul/pesimismul intreprinzatorului

- o serie de evenimente neprevazute

- bursa este o instit f sensibila la ce se intampla in viata soc si politica

- bursa poate fi infl si de anumite manevre necinstite regizate de princ actionari