Fondul Comercial (Goodwill) Personal

1. Definirea şi formele goodwill-ului personal

O problemă interesantă o ridică definirea, identificarea, evaluarea şi partajarea goodwill-ului legat de pregătirea, performanţele şi perspectivele profesionale, de personalitatea, reputaţia şi celebritatea (notorietatea) unei persoane, asociat în cadrul unei firme, în situaţia în care un alt asociat ori soţul (sau chiar concubinul) a contribuit la crearea acestui tip de goodwill al celuilalt, iar la retragerea din firmă şi/sau divorţ (separare) asociatul sau soţul/concubinul care se consideră prejudiciat reclamă o parte din valoarea acestui goodwill reflectat în bilanţul firmei.

Considerăm că subiectul analizei şi evaluării goodwill-ului personal a devenit de actualitate în economia şi societatea românească din cauza creşterii complexităţii şi diversificării relaţiilor economice şi sociale.

Apreciem că această materie interesează în cel mai înalt grad disciplinele de analiză-diagnostic şi evaluare economico-financiară din următoarele motive:

- se referă la unul dintre cele mai importante componente ale grupului de active necorporale (fondul comercial sau goodwill);

- se regăseşte în bilanţul firmelor şi în consecinţă poate constitui obiectul unor analize, evaluări, revendicări şi/sau partajări în litigii comerciale, civile sau matrimoniale;

- îndeamnă la o redefinire a filosofiei, valorilor, atitudinilor şi comportamentelor sociale ale asociaţilor unei societăţi comerciale, partenerilor de afaceri şi partenerilor de viaţă (uniţi prin căsătorie sau uniune consensuală ).

Principalele domenii în care se aplică cunoştinţele şi metodele de analiză şi evaluare a fondului comercial personal sunt:

- litigiile între asociaţi privind împărţirea activului net contabil al firmei în caz de retragere a unuia dintre ei sau de lichidare a societăţii;

- litigiile între firme sau între firme şi persoane fizice ori autorităţi privind afectarea fondului comercial personal;

- acordurile de neconcurenţă;

- evaluarea sarcinilor fiscale ale firmei;

- procedura lichidării judiciare;

- partajarea averii comune ocazionată de divorţul soţilor sau separarea partenerilor de viaţă.

Abordarea unor probleme ce ţin de definirea, identificarea, evaluarea şi partajarea unor elemente de goodwill personal în situaţia unor partajării bunurilor la divorţul soţilor sau separarea concubinilor se va face în prezenta lucrare în strânsă legătură cu reflectarea acestor elemente patrimoniale revendicate în bilanţurile contabile ale unor societăţi comerciale.

Interesant este că acest din urmă domeniu (divorţul) a impus fondul comercial personal în centrul atenţiei specialiştilor din domeniul analizei şi evaluării economico-financiare şi dreptului, introducându-l (cel puţin prin unele din componentele sale) în bilanţurile firmelor.

În general, vom exemplifica în mod detaliat şi extensiv cu fapte, argumente, raţionamente şi soluţii din îndelungata practică a instanţelor americane în materia goodwill-ului personal tocmai pentru a ajuta la înţelegerea mai completă şi mai nuanţată a materiei în discuţie şi pentru a fundamenta şi legitima metodele de evaluare a goodwill-ului personal propuse pentru teoria şi practica economico-financiară şi juridică din România. De altfel, subtilitatea, diversitatea, complexitatea, rafinamentul, înalta ţinută morală şi juridică şi desigur utilitatea socială a argumentaţiilor prin care instanţele americane îşi motivează hotărârile în cazurile de revendicare, evaluare şi partajare a goodwill-ului personal au constituit tot atâtea motivaţii pentru abordarea acestei tematici în lucrarea de faţă.

Sperăm ca în acest mod să contribuim la lărgirea cadrului conceptual şi metodologic în materia analizei şi evaluării economico-financiare a activelor necorporale ale firmelor, extinzând aria practicii în acest domeniu, în cazuri de identificare, recunoaştere, evaluare şi divizare a fondului comercial personal în cadrul firmelor, între asociaţi, etc. în cazuri de retragere a asociaţilor din firme, lichidarea firmelor şi împărţirea patrimoniului între asociaţi, etc. cu respectarea regulilor contabile, ale analizei şi evaluării economico-financiare aplicabile recunoaşterii, amortizării, divizării, atribuirii şi evaluării, astfel:

- nu se recunoaşte pentru amortizare decât fondul comercial achiziţionat, a cărui valoare a fost recunoscută de piaţă, nu cel generat intern;

- pe cât posibil, se încearcă atribuirea valorii fondului comercial unor active corporale, mărindu-se astfel valoarea acestora;

- de două ori pe an, fondul comercial în discuţie se va supune testului de verificare a menţinerii valorii iniţiale (test of impairment), iar dacă se constată scăderea valorii, amortizarea se aplică la noua valoare, mai redusă, astfel constatată;

- divizarea şi/sau disocierea fondului comercial de alte active se va face, în vederea partajării valorii acestuia, după o atentă şi amănunţită analiză;

- unde există o piaţă activă, evaluarea se va face la valoarea de piaţă, în caz contrar, la o altă valoare justă.

De asemenea, prin modificările preconizate a fi aduse în România Codului Civil şi Codului Familiei, acest subiect va deveni de actualitate, atât prin recunoaşterea uniunii consensuale (concubinajului) şi asimilarea acestuia căsătoriei (cu drepturi şi obligaţii morale şi patrimoniale reciproce între parteneri, după o anumită perioadă de convieţuire neîntreruptă, de exemplu 6 luni), cît şi prin sofisticarea argumentaţiilor în definirea, individualizarea, evaluarea şi divizarea tuturor contribuţiilor şi eforturilor partenerilor, evaluabile în bani, din timpul convieţuirii. Multe asemenea litigii patrimoniale între soţi sau concubini urmează cronologic unor litigii între asociaţii unor societăţi comerciale, sau invers.

Litigii în legătură cu probleme legate de goodwill-ul personal se prezintă în mod curent în Statele Unite în faţa instanţelor spre dreaptă soluţionare de peste 20 de ani.