Cuprins
- CUPRINS
- CAPITOLUL I
- NOTIUNI GENERALE DE GEOGRAFIE POLITICA 1
- 1.1 CONCEPTELE DE GEOGRAFIE POLITICA SI GEOPOLITICA . 1
- 1.2. STATUL SI COMPONENTELE SALE 8
- 1.2.1. Teritoriul . 9
- 1.2.1.1. Marimea teritoriului. . 10
- 1.2.1.2. Forma teritoriului statelor . 12
- 1.2.1.3. Componenta teritoriala a unui stat . 15
- 1.2.1.4. Localizarea geografica a statelor . 16
- 1.2.1.5. Structura fizico-geografica a teritoriului 16
- 1.2.1.6. Granitele statului 17
- 1.2.2. Populatia. 20
- 1.2.3. Forma de stat 20
- 1.2.3.1. Structura administrativa a statului 22
- 1.2.4. Harta politica a lumii 23
- CAPITOLUL II 29
- NOTIUNI DE GEOGRAFIA POPULATIEI SI ASEZARILOR UMANE. 29
- 2.1. GEOGRAFIA POPULATIEI PROBLEME INTRODUCTIVE . 29
- 2.1.1. Dinamica populatiei . 32
- 2.1.1.1. Bilantul natural . 33
- 2.1.1.2. Bilantul migratoriu 36
- 2.1.1.3. Evolutia numerica a populatiei . 41
- 2.1.2. Raspândirea geografica a populatiei pe Glob . 45
- 2.1.3. Structura populatiei . 47
- 2.2. GEOGRAFIA ASEZARILOR UMANE 51
- 2.2.1. Asezarile rurale 52
- 2.2.1.1. Componentele asezarilor rurale. 52
- 2.2.1.2. Morfologia rurala 54
- 2.2.1.3. Clasificarea asezarilor rurale . 57
- 2.2.1.4. Organizarea teritoriului rural 57
- 2.2.1.5 Amenajarea terenului rural 59
- 2.2.2. Asezarile urbane 60
- Generalitati: Geografia urbana. Asezari urbane 60
- 2.2.2.1. Geneza oraselor si factorii aparitiei si localizarii 61
- 2.2.2.2. Morfologia urbana 62
- 2.2.2.3. Structura functionala a oraselor . 64
- 2.2.2.4. Organizarea spatiala a oraselor. 67
- 2.2.2.5. Forme de evolutie teritoriala a asezarilor urbane. 72
- 2.2.2.6. Clasificarea oraselor criterii, tipuri. 75
- CAPITOLUL III. 76
- GEOGRAFIA ECONOMICA 76
- 3.1. ASPECTE GEOGRAFICE ALE RESURSELOR 76
- 3.2. ASPECTE GEOGRAFICE ALE AGRICULTURII MONDIALE . 86
- 3.2.1. Cultura plantelor 87
- 3.2.2. Cresterea animalelor 94
- 3.2.3. Tipuri de economie agricola . 95
- 3.2.3.1. Economia agricola traditionala (de subzistenta sau preindustriala). 96
- 3.2.3.2. Economia agricola capitalista 96
- 3.2.4. Peisajele rurale si agricole 98
- 3.2.5. Pescuitul si vânatul 99
- 3.3. ASPECTE GEOGRAFICE ALE INDUSTRIEI MONDIALE . 103
- 3.3.1. Industria metalurgica. 105
- 3.3.2. Industria de tractoare si masini agricole . 111
- 3.3.3. Industria electronica si electrotehnica. 112
- 3.3.4 Industria chimica. 113
- 3.3.5. Industria materialelor de constructie . 116
- 3.3.6. Industria textila. 118
- 3.3.7. Industria de prelucrarea lemnului. 119
- 3.3.8. Industria alimentara . 120
- 3.3.9. Tipuri de localizare si concentrare a industriei . 126
- 3.4. CAILE DE COMUNICATIE 132
- 3.4.1. Transporturile rutiere. 133
- 3.4.2.Transporturile feroviare 134
- 3.4.3. Transporturi navale 137
- 3.4.3.1.Transporturile fluviale 137
- 3.4.4.2.Transporturile maritime . 138
- 3.4.4. Transporturile aeriene . 142
- 3.4.5. Transporturile speciale 144
- CAPITOLUL IV 146
- 4. ASPECTE GEOGRAFICE ALE SERVICIILOR . 146
- 4.1. SERVICIILE FIXE . 146
- 4.2. SERVICIILE DIFUZE . 147
- 4.2.1. Serviciile comerciale 147
- 4.2.2.Serviciile turistice . 149
- CAPITOLUL V . 152
- GRUPURI ECONOMICO-POLITICE GEOGRAFICE SI ORGANIZATII
- MONDIALE 152
- 5.1.ANSAMBLURILE ECONOMICO-GEOGRAFICE . 154
- 5.2. ORAGNIZATIILE INTERNATIONALE&.& 157
- 5.3. DEZVOLTAREA DURABILA&159
- 5.4. PONDEREA LA PIB GLOBAL A PRINCIPALELOR CIVILIZATII . 161
- BIBLIOGRAFIE 162
Extras din curs
Capitolul I
NOTIUNI GENERALE DE GEOGRAFIE POLITICA
Concepte de geografie politica si geopolitica.
Statul si componentele sale
Pentru întelegerea aspectelor de geografie umana populatie,
asezari, economie mondiala, de harta politica a lumii contemporane - este
necesar sa fie cunoscute câteva probleme generale de geografie politica si
geopolitica.
1.1 Conceptele de geografie politica si geopolitica
Conceptul de geografie politica. Geografia politica este ramura a
geografiei umane (fig. 1) care se ocupa cu studierea efectelor teritoriale ale
actiunii politice. Geografia politica studiaza statul, studiaza relatiile statului
- ca unitate teritorial-politica - cu diferite alte unitati, (state) studiaza
morfologia si caracteristicile statului, granitele.
În ultimele doua decenii s-a
mutat accentul asupra analizei
unitatilor teritorial politice mici,
componente ale statelor, care
implica procese politice si decizii
spatiale, relatii între resursele
disponibile si evolutiile social-
economice.Geografia politica studiaza conditiile de aparitie,
dezvoltare si întretinere a statelor ca organisme politico-
economice si sociale independente si suverane.
Obiectul de studiu al geografiei politice este statul, care, în
conditiile studierii lui de catre geografia, devine obiect geografic.
Conceptul de geopolitica. Geopolitica s-a conturat ca notiune,
conceptie si doctrina social-politica, înca din secolul al XIX-lea. Situata la
interferenta stiintelor geografice cu stiintele politice, economia, psihologia,
sociologia, istoria, a fost considerata, pe buna dreptate, o ramura a
geografiei, pentru ca initial s-a afirmat în cadrul acestei stiinte. Fara
îndoiala, geopolitica constituie o realitate a lumii contemporane, este
folosita în lumea stiintifica si în mod pragmatic în cancelariile diplomatice
ale lumii.
În evolutia sa a trecut prin mai multe faze: geopolitica romantica,
geopolitica agresiva (perioada nazista), geopolitica progresiva (perioada
comunista) si geopolitica nucleara (astazi).
Geopolitica este o doctrina social-politica, potrivit careia este o
dependenta a evenimentelor politice fata de teritoriul geografic, iar politica
statelor ar fi dependenta de potentialul geografic.
Geopolitica si geografia politica nu sunt termeni sinonimi. Geografia
politica analizeaza conditiile de existenta spatiala a statului iar geopolitica
analizeaza necesitatile spatiale ale unui stat, sistemele socio-politice ale
statelor.
Geopolitica, având ca suport geografia, este
considerata ca fiind teoria (social-politica) a
dependentei evenimentelor politice de teritoriu.
Scurt istoric. Friederich Ratze (1844-1904) este considerat
fondatorul geopoliticii germane si mondiale si totodata, este fondatorul
geografiei politice. În 1897 a publicat Geografia Politica lucrare care
prezinta consideratii si fapte ce hotarasc cresterea spatiala a statelor care,
prin extinderea lor, trebuie sa-si constituie unitatea politica într-un teritoriu
bine conturat, care sa aiba posibilitatea de ajustarea granitelor, pentru a
capata o configuratie cât mai armonioasa si pentru a satisface cât mai bine
nevoile populatiei din teritoriul sau.
Aceasta argumenteaza cum geopolitica, printr-o interpretare
denaturata a conditiilor geografice, sustine ca politica statelor este
determinata de potentialul geografic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geografia Economica Mondiala.doc