Instabilitate macroeconomică

1.Fluctuaţiile economice şi ciclul afacerilor.

Evoluţia economică, atît la nivel microeconomic cît şi la nivel macroeconomic este fluctuantă, adică în unele perioade ea înregistrează creşteri, iar altele stagnări sau chiar reduceri. Din această cauză se poate trage concluzia că activitatea economică pe domenii de activitate şi în întreaga economie, nu are o evoluţie uniformă, fiind fluctuantă. În viaţa reală există mai multe tipuri de fluctuaţii: sezoniere, accidentale (întimplatoare) şi ciclice.

1.Fluctuaţiile sezoniere- sunt acele fluctuţtii ale activităţii economice datorate influenţei unor factori naturali (climaterici) sau sociali (obiceiuri, tradiţii, sărbători religioase sau laice) şi care se derulează de regulă pe parcursul unui an calendaristic. Principalele ramuri ale economiei supuse fluctuaţiilor economice sezoniere sunt: agricultura, construcţiia şi turismul.

2.Fluctuaţiile întîmplătoare- sau accidentale sunt determinate de factorii aleatori sau evenimente neaştaptate, neobişnuite, cum ar fi:

-conjuncturi economice nefavorabile;

-evenimente sociale şi politice care afectează activitatea firmei;

-fenomene naturale neprevăzute (cutremure, inundaţii etc.);

-acţiuni şi preferinţe neaşteptate ale unor agenţi economici;

-o anumită stare de spirit a populaţiei etc.

3.Fluctuaţii ciclice- sunt determinate de factori interni, de factori ce ţin de funcţionarea activităţii economice, de interdependenţele dintre părţile sale componente. Fluctuaţiile ciclice sunt fluctuaţii agregate, reproducîndu-se cu o anumită regularitate, deşi nu se reproduc la aceleaşi dimensiuni.

Ciclicitatea - este forma de mişcare, de existenţă a economiei în care fazele de creştere alternează cu cele de regresare şi depresiune.

Ciclul economic - reprezintă perioada de timp, de la începutul unei crize economice pîna la începutul altei crize economice. Este perioada de timp care separă două crize economice. Adică reprezintă o fluctuaţie a nivelului activităţii economice agregate, măsurat de regula prin PNB căreia îi corespunde un model de succesiune a etapelor de expansiune (lărgire, creştere) şi de recensiune (restrîngere) a activităţii economice.

Literatura economica delimitează ciclul economic în patru faze:

1. Faza de criză economică- în care are loc stagnarea sau un regres, respectiv o contracţie puternică a activităţii economice.

2. Faza de depresiune - se caracterizează prin stagnarea producţiei sau o creştere neînsemnată a acesteia, continuînd să se manifeste fenomene negative, cum ar fi: creşterea şomajului, salarii mici, eficienţa scăzută etc.

În această fază se petrec cîteva lucruri bune pentru economie, în sensul că, pe fondul scăderii dobînzii bancare şi al preţurilor în scădere, are loc o înnoire a capitalului fix, cerîndu-se astfel premizele urmatoarei faze, respectiv înviorarea economică.

3. Faza de inviorare (crestere economica sau boom economic)- întreprinzătorii investesc masiv penru a-şi revigora producţia, ca urmare a reducerii preţurilor la principalii factori de producţie, creşte cererea de materii prime, materiale, capital fix şi cererea de bunuri şi servicii, cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice.

4. Faza de avînt sau expansiune economică-este faza de creştere economică maximă, caracterizată printr-o creştere generalizată a vînzărilor şi preţurilor, abundenţa de credite şi creştere a veniturilor, fază în care are loc o puternica dezvoltare economico - socială a ţării.

După faza de expansiune, ciclul se repetă, urmînd din nou faza de criză economică. Nu există 2 cicluri sau două faze asemănătoare, acestea reluîndu-se la noi dimensiuni, diferenţiindu-se datorită conjuncturii în care se produc, timpului şi mediului social, politic în care se desfăşoară.

2.Tipologia ciclurilor macroeconomice.

Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de cicluri macroeconomice:

a. Cicluri generale:

1.Decinale(Juglar)-pînă la 10 ani

2.Cicluri de tip Kondratiev~50 de ani

3.Cicluri mici, conjunctuale (Kitchin) - 3-4 ani (se intercalează în cicluri decinale)

b. Cicluri specifice:

1.Ciclul construcţiilor

2.Ciclul agricol (animal sau vegetal)

Ciclul decinal (Juglar) este numit şi ciclul mediu (ciclul afacerilor). În cadrul acestui ciclu se remarcă mai întîi faza de expansiune în care afacerile sunt prospere. Cererea de bunuri de consum este dinamică, cu perspectiva de consolidare. Pe fondalul anticipărilor ca sporirea cererii de consum se prelungeşte, are loc un proces investiţional susţinut pentru modernizarea capacităţilor de producţie existente şi crearea altor noi. Cererea agregată în creştere este stimulată artificial şi prin creşterea lentă, dar de durată a preţurilor: mai întîi a celor cu ridicata, iar apoi şi a celor cu amănuntul. Apare momentul de criză care duce la recensiune. Se manifestă mai ales în domeniu industrial. Juglar a constatat că, în acest domeniu ciclurile au trei faze denumite de el avînt, criză, faliment. A subliniat rolul creditului în formarea crizei;