Extras din curs
Capitolul 1
SISTEMUL FINANCIAR INTERNATIONAL
Dezvoltarea economiilor nationale, formarea economiei mondiale ca sistem, expansiunea si diversificarea formelor de comert si cooperare internationala, amplificarea si diversificarea relatiilor Financiare si financiare internationale au condus la aparitia Sistemului Financiar International. Dezvoltat cu precadere dupa cel de-al doilea razboi mondial dupa ce a luat amploare fenomenul de institutionalizare, Sistemul Financiar International evoluat continuu, confruntându-se de nenumarate ori cu crize si reformari profunde, care au dus în cele din urma la aparitia si proliferarea unor aranjamente Financiare regionale, ca alternativa la acest sistem.
1.1. Evolutia Sistemului Financiar International
Pâna dupa cel de-al doilea razboi mondial relatiile financiare între tari aveau un caracter preponderent bilateral, neputându-se vorbi deocamdata de un Sistem Financiar International si de necesitatea adoptarii unor reglementari în domeniu universal aplicabile tuturor tarilor participante la acest sistem. Odata cu înfiintarea Fondului Financiar International si al Bancii Mondiale (Bretton Woods 1945) s-a adus în discutie de catre tarile participante si necesitatea adoptarii unor reglementari comune în domeniul relatiilor financiar valutare internationale. Practic din acel moment Sistemul Financiar International era creat prin adoptarea primelor reglementari comune.
Sistemul Financiar International poate fi definit generic ca fiind ansamblul de norme si tehnici, convenite si acceptate pe baza unor reglementari institutionalizate menite sa coordoneze si sa organizeze comportamentul tarilor membre în domeniul fluxurilor financiare si monetare internationale generate de derularea unor operatiuni comerciale sau necomerciale internationale.
Sistemul Financiar International poate fi privit si ca ansamblul de piete, institutii si fluxuri financiare menit sa asigure deplasarea în timp si în spatiu a resurselor de capital de la cei care le detin (creditorii sau investitorii internationali) catre cei care au nevoie de acestea.
Obiectivul esential al Sistemului Financiar International a fost sa asigure prin intermediul mecanismelor valutare evolutia echilibrata, armonioasa si echitabila a relatiilor economice între statele lumii, în scopul dezvoltarii economice a fiecarei tari în parte si a economiei mondiale în ansamblul sau. Înca de la crearea SMI, acest realizarea acestui obiectiv a avut în prim plan interesul si pozitia dominanta a Statelor Unite care si-a asumat un rol central în configurarea si dezvoltarea acestuia.
În momentul initial principiile care au stat la baza functionarii acestui sistem erau:
- Sistemul Financiar International era un sistem deschis tuturor statelor lumii care în prealabil recunosteau si acceptau drepturile si obligatiile înscrise în statutul FMI (cu alte cuvinte calitatea de participant la acest sistem era legata de calitatea de membru FMI);
- Etalonul care sta la baza acestui sistem era aurul (mai exact pretul în dolari a acestuia);
- Fiecare stat membru al acestui sistem era obligat sa asigure o stabilitate a monedelor aflate în circulatie. Aceasta stabilitate generalizata presupunea definirea paritatii monedei nationale în raport de o cantitate determinata de aur sau fata de dolar, urmând ca în timp evolutia cursului de schimb între moneda tarii respective si etalonul ales sa se încadreze într-o banda de variatie cu marja îngusta (initial +/- 1%, marindu-se apoi la +/- 2.25%);
- Sistemul a pornit cu o convertibilitate deplina a dolarului, celelalte monede putând fi schimbate numai prin intermediul dolarului (crossing rate). Atunci când apareau dezechilibre majore la nivelul uneia dintre tarile membre, se intervenea activ si generalizat pentru stabilizarea situatiei si readucerea monedei în interiorul benzii de variatie. Interventia presupunea cumpararea sau vânzarea de dolari pe piata valutara sau retragerea / emisiunea de moneda nationala;
- Statele participante erau obligate sa-si creeze o rezerva internationala corespunzatoare cu nevoile de valuta de pe piata interna, în asa fel încât sa fie asigurata o deplina stabilitate a sistemului;
- În plus de conditia legata de activele de rezerva, tarile membre trebuia sa urmareasca în permanenta obtinerea unei balante echilibrate care sa reduca din presiunile asupra cursului de schimb care ar putea destabiliza sistemul
Preview document
Conținut arhivă zip
- capitol_1_Sistemul_Financiar_International.doc
- capitol_2_Institutiile_Financiare_Internationale.doc
- capitol_3_Intermedierea_financiara.doc
- capitol_4_Instrumentele_Financiare.doc
- Capitolul_10_Piata internationala a creditului.doc
- Capitolul_11_Piata internationala a obligatiunilor.doc
- Capitolul_12_Piata internationala a actiunilor.doc
- Capitolul_13_Piata internationala a instrumentelor derivate.doc
- Capitolul_14_Finantarea proiectelor investitii.doc
- capitolul_5_Balanta_de_plati_externe.doc
- Capitolul_6_Riscul.doc
- Capitolul_7_Costul_capitalului international.doc
- Capitolul_8_Fluxurile internationale de plati.doc
- Capitolul_9_Piata valutara internationala.doc
- Introducere.doc