Istoria Gândirii Economice

Curs 1

Introducere în istoria gândirii economice

1 Obiectul IGE

IGE este o componenta a sistemului stiintelor ec. si se afla în imediata vecinatate a ec politice ca nucleu teoretic al acestui sistem. IGE s-a conturat ca disciplina de studiu în epoca moderna, odata cu faurirea ec politice ca stiinta si a dezvoltarii ulterioare a stiintelor ec aplicative.

Într-o acceptiune populara, obiectul acestei discipline constituie mersul ideilor ec pe plan mondial si international. Într-o acceptiune academica, disciplina urmareste sa evidentieze geneza si esenta teoriilor si doctrinelor ec în procesul formarii si dezvoltarii lor si totodata a interdependentei ce exista între acestea.

Prin acest curs se urmareste marcarea elementelor de continuitate si discontinuitate în stiinta ec, precum si evidentierea metodelor si tehnicilor folosite pt investigarea vietii ec. În abordarea problemelor de IGE se folosesc metode specifice stiintelor ec si în mod deosebit dialectica materialista, metoda care permite evidentierea esentei fenomenelor ec si totodata a interdependentelor dintre acestea.

Conceptual de gândire ec = o reflectare în mintile oamenilor a realitatii vietii ec. În acelasi timp poate fi definita ca un produs al acestei reflectari. Aceasta gândire poate fi: primara (proprie fiecarei fiinte umane capabila sa recepteze anumite informatii din mediu înconjurator si sa le prelucreze) si superioara, elevata (proprie specialistilor care au posibilitatea sa foloseasca o serie de metode specifice domeniului si sa realizeze o prelucrare sistematica a inf ce provin din domeniul ec)

Toeria ec este un produs al gândirii superioare si evidentiaza esenta fenomenelor si proceselor ec si anumite corelatii ce exista între acestea.

Doctrina ec = ansamblu de teorii ec la care se adauga si o serie de aprecieri de ordin politic, social, moral asupra institutiilor si a cadrului legal ce sta la baza functionarii mecanismului ec. de obicei doctrina ec sta la baza politicii ec ce este elaborata într-o tara de partidul de guvernamânt. Concluzionând, doctrina ec are de obicei o anumita încarcatura ideologica deoarece cauta sa sustina interesele unui partid sau ale unei grupari politice de masa.

Ideologia ec = ansamblu de idei care reflecta interesele unei grupari social-politice de clasa sau partid

Stiinta ec poate fi definita ca un ansamblu de teorii ec perene si acceptate de marea majoritate a specialistilor în domeniu ec.

2 Scoli si curente ec

Scoala de gândire ec poate fi definita ca o formatiune stiintifica ce cuprinde oameni de specialitate grupati în jurul unui mentor sau a unei idei îndreptata spre cercetarea vietii ec.

Curentele de gândire ec pot fi definite drept scoli de mai mare întindere axate pe dezvoltarea anumitor teorii si metode de intensificare a vietii ec. exista curentul mercantilist, curentul protectionismului ec, curentul marxist, marginalist, keynesist, neoliberal.

3 Criterii de apreciere a rezultatelor gândirii ec

Activitatea de studiere si de evaluare a diferitelor teorii ec sau lucrari din domeniul ec este înfaptuita de oameni si deci are o încarcatura subiectiva., astfel s-a ajuns la concluzia ca pt a emite judecati de valoare, respective aprecieri pertinente a acestora pp folosirea unor criterii care sa mareasca aportul de obiectivitate al acestor aprecieri.

Un prim criteriu este cel al istoricitatii sau al epocii care pp in mod obligat încadrarea acestor rezultate în contextul conditiilor concret istorice în care a trait si creat economistul respective.

Criteriul 2 este cel social politic care pp studiul corelatiei dintre teoriile si doctrinele ec si sistemul de interese ce sunt la baza acestor teorii si doctrine.

Criteriul corelatiei dintre teoria si conceptia filosofica a gânditorului respective, iar ca un element complementar gradul de eruditie al gânditorului.

Criteriul corelatiei dintre teorie, politica ec si rezultatele acestei politici ec.

Criteriul veridicitatii, respective valoarea cognitiva a teorii respective. Adevarul este însa relative, iar veridicitatea reflectarii realitatii ec tine de capacitatea economistului de a le surprinde si reflecta corespunzator.

Ultimul criteriu este cel al destinului istoric. Aici sunt luate în considerare 2 elemente: aprecierea de care s-a bucurat teoria în rândul contemporanilor si parerile generatiilor urmatoare asupra acestor teorii.

Dpdv al duratei istorice exista parerea ca liberalismul ec este cea mai durabila, iar alaturi de ea, dar mai mica este marxismul ec.

4 schita a evolutiei IGE

C0- concurenta perfecta; M0-monopol pur

Nu-moneda acoperita; anti-Nu- moneda neacoperita

R- cadrul institutional si legal adecvat pt fiecare model sau sistem

C0 si Nu elemente de stabilitate