Macroeconomie

Cap 1 Eficienta economica în tarile cu economie de piata

Obiective

Conceptul de eficienta economica

Factorii de crestere ai eficientei economice si formele sale

Productivitatea factorilor de productie

Productivitatea muncii si formele productivitatii muncii

Factorii care influenteaza productivitatea muncii

Caile de crestere a productivitatii muncii

1.1. Conceptul de eficienta economica si formele sale

Eficienta economica reprezinta una dintre categoriile cele mai generale ale economiei de piata. Ea exprima forma concreta pe care o impune piata pentru relatiile dintre rezultate (efecte) si cheltuieli (eforturi) în cadrul activitatii fiecarui agent economic pe ansamblul economiei. De aceea, eficienta economica este considerata o componenta principala a rationalitatii actiunii umane. Aceasta înseamna ca fiecare agent economic doreste sa-si atinga scopul propus cu un efort cât mai mic. Astfel, activitatea agentului economic este considerata eficienta atunci când încasarile obtinute prin vânzarea rezultatelor pe piata depasesc cheltuielile care s-au facut.

În expresia generala, eficienta pune în relatie rezultatele sau efectele unei activitati cu cheltuielile (eforturile) depuse atât la un moment dat cât si pe o perioada de timp. Eficienta economica poate fi interpretata sub doua aspecte:

- ca randament al utilitatii si combinarii fortei de productie

- sub forma consumului fortei de productie unde eficienta economica apare ca raport între veniturile realizate si factorii de productie consumati.

În raport de aceste doua modalitati de exprimare, sporirea randamentului factorului presupune fie marirea efectelor utile la unitatea de efort depus, fie micsorarea cheltuielilor de resurselor pentru obtinerea rezultatelor utile scontate.

La o analiza mai aprofundata a corelatiei Rezultate /Cheltuieli sau Efecte / Eforturi, ies în evidenta urmatoarele aspecte de care agentul economic trebuie sa tina seama:

se impune ca rezultatul sau efortul util sa fie apreciat din 3 puncte de vedere:

a) material

b) valoric

c) social

a) Efectele în expresie materiala caracterizate în bunuri materiale si servicii realizate din acest punct de vedere problemele esentiale este ca acestea sa raspunda cantitativ, structural si calitativ trebuintelor totale ale tarii respective;

b) Atât la nivel micro si macro, aceste rezultate sa se exprime prin mai multi indicatori ca de exemplu produsul national net, produsul intern brut sau produsul national brut, productivitatea neta, profit, etc.

c) Ca efect social, rezultatele sau efectul util trebuie sa duca la îmbunatatirea nivelului de instruire, etc. Numai în masura în care se iau în considerare si se armonizeaza toate cele 3 aspecte se poate asigura un înalt efort util în activitatea economica.

Determinarea efortului, adica a consumului de munca de resurse naturale si de capital pentru obtinerea unui anumit efect trebuie privit la rândul sau sub doua aspecte:

a) ca un consumator efectiv de munca sub forma capitalului fix (amortizare), a capitalului circulant cât si a salariilor

b) ca un consumator de resurse sub forma repartizarii sau alocarii lor într-un anumit sector de activitate

În practica optimizarii activitatii economice principalele criterii de apreciere a eficientei economice pot fi sintetizate în urmatoarele:

1) maximizarea atragerii populatiei în vârsta apta de munca la desfasurarea unor activitati socialmente utile;

2) maximizarea productivitatii muncii;

3) maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;

4) maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus;

5) minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite.

În concluzie, rezulta ca cerintele eficientei economice privesc maximizarea rezultatului concomitent cu minimizarea cheltuielilor, precum si optimizarea folosirii resurselor de munca, resurselor materiale si banesti. În literatura economica se arata ca eficienta economica poate fi analizata si cercetata din urmatoarele puncte de vedere:

a) Din punct de vedere al fazelor reproductiei sociale se disting urmatoarele forme:

1) eficienta productiei si a cercetarii stiintifice

2) eficienta repartitiei

3) eficienta schimbului

4) eficienta consumului

b) Din punct de vedere al diviziunii muncii pe ramuri exista eficienta activitatii în industrie, agricultura, constructie, transporturi, turism, comert învatamânt

c) Din punct de vedere al fortei de productie folosita în activitatea economico-sociala:

1) eficienta utilizarii resurselor umane sau a fortei de munca (W)

2) eficienta utilizarii sau a randamentului capitalului productiv (atât fix cât si circulant)

3) eficienta utilizarii resurselor naturale sau a factorului pamânt.

4) eficienta investitiilor productive sau a acumularilor, a cresterii economice

d) Din punct de vedere al formei de exprimare a eficientei economice poate fi:

1) în marimi absolute

2) în marimi relative

Eficienta economica este o categorie complexa de larga aplicabilitate. Practic, toate activitatile si procesele economico-sociale în care se considera forta de munca, resurse naturale si banesti în scopul obtinerii unor rezultate economice si sociale trebuie sa fie analizata prin prisma eficientei lor