Organizația Națiunilor Unite

Mai constienti decât la sfârsitul primului razboi mondial de riscul major al unei noi confruntari si mai distrugatoare, aliatii de la incheierea celei mai mari conflagratii din istoria omenirii au hotarât- inca inainte de terminarea ostilitatilor – sa creeze un instrument international menit sa asigure mentinerea pacii in viitor. Artizanul acestei initiative a fost presedintele american Roosevelt. Departamentul de stat american a pregatit Declaratia Natiunilor Unite in ianuarie 1942. in 1944, reprezentantii SUA, URSS, Marii Britanii si Chinei – statele invingatoare- s-au reunit la Washington si au convenit principalele prevederi ale Cartei Organizatiei Natiunilor Unite. S-a stabilit ca toate statele sa fie membre cu drepturi egale. Raspunderea pentru mentinerea pacii a fost incredintata Consiliului de Securitate, dar cu consfintirea dreptului de veto al celor cinci membrii permanenti- SUA, URSS, Marea Britanie, Franta si China. in cele din urma, negocierile s-au finalizat cu nasterea ONU, la San Francisco, in perioada 25 aprilie- 25 iunie 1945. in ce masura a contribuit ONU la prevenirea conflictelor si la gestionarea crizele?

Obiectivele ONU

si necesitatea redefinirii rolului sau

De la crearea sa, mandatul Natiunilor Unite a ramas, in esenta, neschimbat. Cu toate acestea, natura actiunilor de prevenire a conflictelor s-a schimbat, cu precadere dupa incheierea Razboiului Rece. Spre deosebire de situatia inregistrata in anul 1960, când Secretarul General de atunci al Natiunilor Unite a apelat la sprijinul statelor membre in favoarea eforturilor diplomatiei preventive, in ultima vreme, statele membre au fost acelea care au apelat la Secretarul General pentru a sugera modalitati de consolidare a acestei activitati. in general, se apreciaza ca Natiunile Unite au jucat un rol important in modelarea unei noi ordini mondiale, concentrata in primul rând asupra mentinerii pacii si garantarii respectarii dreptului international, care sa promoveze libertatile fundamentale si drepturile omului, destinata inlaturarii saraciei si a altor racile sociale. Climatul politic international, specific perioadei Razboiului Rece, a impiedecat in larga masura punerea in practica a obiectivelor sale esentiale. incheierea confruntarii ideologice a readus organizatia mondiala in prim – planul arenei internationale, oferindu-i prilejul sa-si dovedeasca eficienta si capacitatea operationala. Analizând realizarile si esecurile organizatiei mondiale si mai ales eforturile sale de adaptare rapida la dinamica geopoliticii din ultimii ani, se contureaza clar destinul istoric al Organizatiei Natiunilor Unite.

Dupa prabusirea comunismului, a devenit tot mai limpede faptul ca activitatea ONU trebuie reformata, ca rolul organizatiei trebuie redefinit. Astfel, a aparut tot mai evidenta necesitatea ca Consiliul de Securitate sa fie largit, astfel incât el sa reflecte marile modificari intervenite in distributia mondiala a puterii pe parcursul celor mai bine de cinci decenii de activitate. in perioada Razboiului Rece, ONU a mentinut echilibrul intre tabere. intre timp, situatia internationala s-a schimbat substantial. Marii invinsi in cel de al doilea razboi mondial, Germania si Japonia, intentioneaza sa devina membri permanenti ai Consiliului de Securitate si sa se alature celor cinci, care, prin dreptul lor de veto pot adopta sau bloca orice rezolutie. Discutiile nu au doar un caracter diplomatic, ci sunt abordate din punct de vedere principial.

Pe drept cuvânt, Natiunilor Unite li se atribuie astazi un rol esential in modelarea unei noi ordini mondiale, concentrata, in primul rând, asupra mentinerii pacii si garantarii respectarii dreptului international, care sa promoveze libertatile fundamentale si drepturile omului, destinata inlaturarii saraciei si altor racile sociale, la care doresc sa aiba un cuvânt de spus si Germania si Japonia. Cert este ca ONU va fi apreciata prin prisma rezultatelor de adaptare la noile realitati internationale. Procesul de regândire a modului de actiune al ONU, inceput de secretariatul general, continuat prin remodelarea structurilor organizatiei si a documentelor adoptate sau care vor fi adoptate de catre Conferintele internationale pe diverse domenii, precum si raportul Agenda pentru Dezvoltare, confera sistemului ONU posibilitatea afirmarii sale si creeaza premisele unei functionari eficace pentru cooperarea internationala.