Piața de Capital

1. Tipuri contracte bursiere

Pe piata financiara se realizeaza tranzactii cu valori mobiliare (actiuni si obligatiuni) însa pe lânga aceste valori mobiliare primare, pe marile piete financiare ale lumii se tranzactioneaza si valori mobiliare derivate (contracte futures, optiuni, etc - tranzactii la termen), numite în acest sens întrucât acestea reprezinta contrate ce au ca suport titlurile de valoare clasice. De regula, valorile mobiliare derivate se tranzactioneaza la bursele de valori (în cazul contractelor având ca suport indici bursieri sau valori mobiliare) sau la burse de marfuri sau burse specializate (în cazul contractelor având ca activ suport marfuri sau active financiar-bancare).

Bursele de marfuri s-au bucurat de un interes deosebit, înca de la aparitia lor, din partea marelui public, reprezentând pentru unii o speranta de îmbogatire rapida iar pentru altii solutia în cautarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepartat.

Procesul de dematerializare a marfii a constituit primul mare pas spre tranzactiile futures si options.

Fluctuatiile ample si neanticipate ale preturilor pe pietele spot, împreuna cu puterea limitata a participantilor la aceste piete, au fost factori favorabili în aparitia tranzactiilor forward si futures.

Exista o serie de tipuri de contracte bursiere:

- Contractul spot

- Contractul forward

- Contractul futures

- Contractul options

1.1. Contractul spot este un contract de vânzare cumparare a carui executie are loc, teoretic, dupa încheierea lui. Practic, este executat în termen cuprins între 24 ore si 10 zile bancare si presupune livrarea obligatorie a marfii. Marfa ce sta la baza contractului spot este:

a) la vedere (adica exista)

b) disponibila, nu este grevata de vreo obligatie (de exemplu, gajul)

c) prezenta, se afla într-un depozit agreat de bursa

Pretul de executie al contractului este cel stabilit în momentul încheierii tranzactiei.

1.2. Contractul forward reprezinta o negociere privata în care vânzatorul si cumparatorul convin asupra unui pret pentru o marfa care urmeaza sa fie livrata în viitor. Un exemplu de contract forward îl constitue cumpararea unui automobil nou. Exista posibilitatea ca dealerul sa nu aiba masina pe care o doriti, caz în care el poate comanda masina la fabrica. Dar, înainte de a comanda masina la fabrica, dealerul va dori sa încheie un contract forward cu dumneavoastra, pentru a cumpara masina la o data în viitor si la un pret specificat în contract. Este un exemplu cum printr-un contract forward se poate bloca un pret, pentru ca, desi pretul masinii va creste fata de pretul din contract, la livrare nu se va plati decât pretul stabilit anterior.

1.3. Contractul futures

Aparute cu peste o suta de ani în urma, contractele futures au cunoscut o expansiune fulminanta în lumea financiara a sfârsitului de secol XX, volumul de tranzactionare al acestora depasind în prezent pe plan mondial orice alte produse bursiere. Explicatia acestei stari de fapt este în esenta foarte simpla: prin natura lor, aceste contracte futures, ofera celui care le tranzactioneaza posibilitatea unor câstiguri substantiale prin imobilizarea unei sume de bani relativ reduse. Desigur, riscul asumat într-o asemenea tranzactie exista si nu poate fi ignorat. Cu cât el este mai mare, cu atât sporesc sansele de câstig, pe de o parte, dar si cele de pierdere, pe de alta. Însa marea diversitate a acestor produse derivate (se numesc astfel deoarece au întotdeauna la baza un activ suport – devize, rate ale dobânzii, indici bursieri etc) si mai ales flexibilitatea lor permit investitorilor nu doar reducerea substantiala a riscului pe care îl presupune tranzactionarea unui astfel de produs, ci în unele cazuri, chiar evitarea lui, bineînteles în cadrul unor strategii bine puse la punct teoretic si corect aplicate în practica.