Extras din curs
Modalităti de cuantificare a
disparităţilor regionale
- P.I.B pe locuitor;
- Decalajele între gradul de instruire şi nivelul
şi structura ocupării forţei de muncă;
- Nivelurile productivităţii muncii şi ale
competitivităţii externe a diferitelor sectoare;
- Disponibilitatea şi accesibilitatea resurselor
materiale, umane şi de capital;
- Densitatea şi calitatea infrastructurii;
- Ponderea sectoarelor în declin industrial.
Intervenţia organismelor comunitare se
justifică prin raţiuni:
- De eficienţă- pentru că concentrarea
activităţilor în anumite regiuni împiedică
alocarea eficientă a resurselor şi diminuează
efectele de bunăstare;
- De echitate- repartizarea echitabilă a
bunăstării între regiuni şi categorii sociale
este privită ca un “ act de solidaritate” al
regiunilor mai bogate cu cele mai sărace;
Etape ale instituirii politicii regionale
- Tratatul de la Roma Art. 235, enunţa “preocuparea
ţărilor membre de a întări unitatea economiilor lor şi
de a asigura o dezvoltare armonioasă, reducând
decalajele dintre regiuni şi întârzierile din partea
celor mai puţin favorizate”. Tratatul prevedea
creareaunui FSE menit să sprijine mai buna
ocupare a forţei de muncă şi mobilitatea
lucrătorilor;
- O politică regională efectivă a fost lansată în
perioada 1972-1975 după prima extindere a
grupării;
- În 1975 a fost creat FEDER pentru:
- A susţine programele de dezvoltare regională;
- A promova inovarea şi dezvoltarea infrastructurii în
regiunile mai puţin dezvoltate;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica Regionala a UE.pdf