Suport teoretic - statistică

I. Crearea unei baze de date în SPSS

I.1. Clasificarea şi descrierea variabilelor statistice

În analiza statistică a datelor o importanţă deosebită o constituie clasificarea variabilelor după modul de exprimare a stărilor:

cantitative ( metrice ) calitative

discrete continue

Cunoaşterea tipurilor de variabile este necesară atât în etapa de codificare a acestora, cât şi în momentul prelucrării lor. Unele fenomene economice pot fi direct măsurabile cantitativ, în timp ce altele necesită atribuirea unei valori unităţilor statistice ale unei colectivităţi observate după o caracteristică. Diferenţierea valorilor se face prin intermediul scalei de măsurare.

Tipuri de scală:

- scala nominală – are o singură proprietate – identitatea – care exprimă apartenenţa elementelor la o categorie. Presupune o categorizare a variabilei fără a indica o anumită ordine ori cantitate. Variabilele sex: masculin vs. feminin; starea civila: căsătorit, divorţat, văduv, necăsătorit; reprezintă exemple de scală nominala. Ele pot fi notate cu cifre (0-feminin; 1-masculin) însa acestea nu pot fi procesate în termeni de cantitate sau ordine;

- scala ordinală – permite să se claseze elementele observate conform unei ordini, preferinţe. Un exemplu este locul ocupat de cineva la o competiţie (primul, al doilea, …, ultimul). În acest caz, numerele pot fi comparate între ele în termeni de "mai mult, mai puţin sau egal";

- scala de interval – pe lângă proprietăţile de identitate şi ordine, este caracterizată şi de faptul că intervalul între numere are un sens, fapt ce permite să se compare diferenţele între numere. Într-o astfel de scală, punctul 0 (zero) nu este dat în mod natural, adică este ales arbitrar. Ex: temperatura 0 nu e lipsa temperaturii, e doar punctul de îngheţ al apei. Exemplul clasic îl constituie măsurarea temperaturii în cele două sisteme, Celsius şi Fahrenheit, fiind posibilă trecerea de la un sistem de măsurare la altul;

- scala raport – folosită tot pentru variabile cantitative, având ca şi caracteristică faptul că posedă un 0 absolut care înseamnă lipsa caracteristicii sau proprietăţii respective. Ex: bani (venit), masă (greutate), lungime, timp de reacţie, etc. De exemplu un venit de 0 lei înseamnă inexistenţa unui venit;

- scala de intensitate – este frecvent folosită în cercetările de marketing pentru măsurarea şi compararea opiniilor ( scala de opinie), a comportamentelor. Ex: întrebare de opinie: "Ce părere aveţi despre un nou produs?" Variantele posibile sunt: "Foarte bună", "Bună", "Nici bună nici proastă", "Proastă", "Foarte proastă". Scala de opinie ( scală de rating ) este o scală cvasimetrică. Se caracterizează prin punctul 0 care exprimă inexistenţa opiniei şi un număr de puncte, în sens pozitiv şi negativ pentru a măsura gradele de intensitate a opiniilor.

Observaţie: pentru a alege metoda statistică adecvată în fiecare caz, trebuie să ştim în primul rând cum au fost obţinute datele (scala utilizată).

I.2. Codificarea şi introducerea datelor în SPSS

Etapa de pregătire a setului de date implică operaţia de codificare a acestora în foaia de lucru Variable View şi de introducere a răspunsurilor în fereastra Data View.

Codificarea variabilelor presupune definirea atributelor acestora: numele variabile, tipul, lungimea ( numărul de caractere ), numărul de zecimale, eticheta ( label ), codificarea stărilor ( values ), valorile lipsă, modalităţile de măsurare a variabilelor.

1. Numele variabilei se editează în coloana Name, trebuind să fie unic şi să nu depăşească 8 caractere;

2. Tipul variabilei se defineşte în coloana Type după cum variabila este numerică ( Numeric, Comma, Dot ), caz în care se pot introduce numere întregi şi zecimale, sau nenumerică ( String );

3. Eticheta variabilei este necesară datorită limitării numelui variabilei la 8 caractere. Astfel în coloana Label se poate edita un nume folosind până la 256 caractere. ( se foloseşte întrebarea din chestionar );

4. Valorile etichetei ( Value Labels ) se definesc pentru variabilele categoriale care necesită codificarea stărilor. Ex: stărilor variabilei „specializarea” li s-au atribuit coduri;

5. Alegerea sistemului de măsurare: Scale, Ordinal, Nominal.

În definirea variabilelor în SPSS o importanţă deosebită o constituie clasificarea întrebărilor din chestionar, în: - întrebări închise

- întrebări deschise

- întrebări semi-deschise.

Întrebările închise necesită codificarea răspunsurilor. Codificarea variabilelor presupune atribuirea de coduri numerice fiecărei variante, acordarea acestor coduri fiind pur convenţională. De ex. pentru întrebarea „Ce specializare urmaţi?”, răspunsurile au fost codificate cu valori numerice de la 1 la 9, fiind o variabilă de tip numeric şi ordinală.

Frecvente sunt variabilele alternative, care nu pot lua decât două valori. Ex : “Intenţionaţi să urmaţi cursurile unui masterat?”, cu următoarele valori individuale pentru caracteristica alternativă: