Cuprins
- Cuprinsul cursului ASDN – semestrul I
- CAPITOLUL 1
- Algebra booleană. Aplicarea ei la studiul circuitelor de comutare
- CAPITOLUL 2
- Minimizarea funcţiilor de comutare
- CAPITOLUL 3
- Analiza şi sinteza circuitelor combinaţionale cu porţi sau elemente logice
- CAPITOLUL 4
- Exemple de circuite logice combinaţionale
Extras din curs
matematicianul irlandez: George Boole (1815-1864) - "Analiza legilor gândirii"
Pentru definirea algebrei booleene se consideră:
o mulţime notată cu B cu cel puţin 2 elemente distincte, în care se definesc:
2 operaţii: SAU şi ŞI, notate: “ + ” respectiv “ · ”, şi
relaţia de echivalenţă, notată cu “ = “ (reflexivă, simetrică şi tranzitivă)
2 constante caracteristice: 0 şi 1
Numim algebră booleană un sistem format de mulţimea B nevidă, cu relaţia de echivalenţă, cele două operaţii fundamentale SAU şi ŞI şi constantele caracteristice 0 şi 1, care satisface următoarele axiome:
A1) Operaţia SAU este asociativă: a,b,c B: (a + b) + c = a + (b + c)
A2) Operaţia ŞI este asociativă: a,b,c B: (a· b)· c = a· (b· c)
A3) Operaţia SAU este comutativă: a,b B: a + b = b + a
A4) Operaţia ŞI este comutativă: a,b B: a· b = b· a
A5) Există un singur element neutru faţă de operaţia SAU, elementul neutru 0: a B: a + 0 = 0 + a = a
A6) Există un singur element neutru faţă de operaţia ŞI, elementul neutru 1: a B: a· 1 = 1· a = a
A7) Operaţia SAU este distributivă faţă de operaţia ŞI: a,b,c B: a + (b· c) = (a + b)· (a + c)
A8) Operaţia ŞI este distributivă faţă de operaţia SAU: a,b,c B:
a· (b + c) = a· b + a· c
A9) Orice element a din B are un complement în B, notat cu , (se citeste NU a), astfel încât:
a · = 0 şi a + = 1
T1) a + a = a (Teorema idempotenţei)
Demonstraţie:
teorema generalizată: a + a + a + ..... + a = a
T2) a a = a
Demonstraţie:
Generalizare: a a ... a = a
T3) a + 1 = 1
Conținut arhivă zip
- curs cap 1 ascl cu poowerpoint.ppt
- curs cap 2 ascl cu poowerpoint.ppt
- curs cap 3 ascl cu poowerpoint.ppt
- curs cap4 ascl cu poowerpoint.ppt