Electrotehnică II - capitolul 3

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3754
Mărime: 82.61KB (arhivat)
Publicat de: Daniel Groza
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefan Haragus

Extras din curs

3 Câmpul electrocinetic

3.1 Curentul electric

Curentul electric de conductie

În materialele conductoare exista purtatori de sarcina (electroni liberi, goluri, ioni pozitivi sau negativi) care se pot deplasa relativ liber dintr-un punct al corpului la altul (purtatori mobili de sarcina electrica –p.m.s.). În metale p.m.s. sunt electronii de pe ultimul strat, în semiconductoare p.m.s.sunt electronii si golurile (echivalente d.p.d.v. electric unor sarcini pozitiv de valoare +e), iar în lichide si gaze p.m.s. sunt ionii pozitivi (molecule cu un deficit de electroni), respectiv negativi (molecule cu un exces de electroni).

Datorita agitatiei termice, miscarea p.m.s. este haotica, astfel ca sarcina totala transportata de acestia, în medie, printr-o o suprafata, este nula (Fig.1a).

Daca în conductor exista un câmp electric, fortele F=qE imprima p.m.s. o miscare dupa directia câmpului, astfel ca peste miscarea haotica se suprapune o miscare ordonata, numita miscare de transport sau drift (Fig.1b- pentru claritate componenta termica a miscarii p.m.s. nu a mai fost reprezentata). Ca urmare, sarcina totala transportata prin suprafata este diferita de zero- spunem ca suprafata este strabatuta de un curent electric de conductie.

a) b)

Fig.1

Intensitatea curentului electric

Raportul dintre sarcina totala DQ transportata printr-o suprafata si intervalul de timp Dt necesar reprezinta valoarea medie a curentului prin suprafata respectiva:

(1)

La limita, când Dt®0, obtinem valoarea instantanee sau momentana a curentului:

, [A] (2)

Adesea în loc de valoarea curentului electric se foloseste termenul de “intensitatea curentului electric”.

Daca valoarea momentana a curentului este constanta în timp, atunci curentul se numeste continuu (c.c.); în caz contrar curentul se numeste variabil.

Unitatea de masura a curentului este amperul (A). Amperul este unitatea fundamentala SI pentru electromagnetism. Cu ajutorul lui se defineste unitatea de masura a sarcinii electrice, prin relatia

1C = 1A..1s

Densitatea curentului de conductie

Intensitatea curentului electric este o marime globala. În anumite situatii este necesar sa caracterizam local procesul de conductie. Pentru a defini o marime locala corespunzatoare, se împarte suprafata strabatuta de curent în mici suprafete DS si se calculeaza curentul prin acestea.

Într-un interval de timp Dt suprafata DS va fi strabatuta de p.m.s. anterior continuti în cilindrul de lungime (vd ”t) din stânga suprafetei DS (Fig.2). Sarcina DQ transportata de acestia prin suprafata DS are expresia

(3)

Fig.2

unde n este concentratia volumica a p.m.s., q este sarcina unui purtator mobil, iar vd este viteza medie a p.m.s. (corespunde miscarii ordonate, de unde denumirea de viteza de transport sau de drift).

Curentul prin suprafata DS este deci

(4)

Raportând acest curent la suprafata respectiva obtinem o densitate de curent

(5)

unde cu rv = nq s-a notat densitatea volumica a sarcinii p.m.s..

Vom defini o marime vectoriala J, având modulul J, iar directia si sensul aceleasi cu ale vitezei de drift vd:

(6)

Aceasta marime, care caracterizeaza local transportul de sarcina electrica, se numeste densitatea curentului de conductie. Liniile de câmp ale vectorului J se numesc linii de curent si ele corespund traiectoriilor p.m.s.. Daca la conductie participa mai multe tipuri de purtatori mobili de sarcina electrica, spre exemplu goluri si electroni (ca în cazul unui semiconductor), rel.(6) devine

unde r+ , r- sunt densitatile de sarcina corespunzatoare celor doua tipuri de purtatori, iar v+ si v- sunt vitezele de drift respective.

În rel.(3) am presupus ca suprafata DS este perpendiculara pe miscarea p.m.s.. Daca normala la DS face un unghi arbitrar a cu viteza p.m.s., atunci

respectiv

unde DS=DS.n, n fiind normala la suprafata DS (în sensul de deplasare al p.m.s. prin DS).

Curentul prin suprafata S se poate deci exprima în forma

Preview document

Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 1
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 2
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 3
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 4
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 5
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 6
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 7
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 8
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 9
Electrotehnică II - capitolul 3 - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Electrotehnica II - Capitolul 3.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul Motorului Asincron Trifazat cu Rotorul în Scurtcircuit

ARGUMENT Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol şi jumătate au deschis o eră nouă a...

Aparate electrocasnice

Capitolul I Introducere Panourile radiante sunt corpuri care transforma energia electrica in unde inflarosii (unde termice).Transferul de energie...

Echipamente pentru încălzire, ventilat și aer condiționat

Să se proiecteze un sistem de încălzire electrică în pardoseală pentru apartamentul din fig. 1 situat la parterul unui bloc cu parter şi patru...

Acționări electrice

SA1 1) Prin marirea numarului de trepte ale reostatului de pornire se obtine o crestere exponentiala a timpului total de pornire. Un numar mai...

Electronică și electrotehnică

Introducere Ca disciplină tehnică electrotehnica este rezultatul dezvoltării ramurilor fizicii care se ocupă cu fenomenele electromagnetice. Ea...

Electrotehnică II - capitolul 2

2 Câmpul electric 2.1 Sarcina electrica Un experiment simplu pune în evidenta faptul ca o bara de ebonita, în prealabil frecata cu o bucata de...

Electrotehnică II - capitolul 4

4 Câmpul magnetic 4.1 Inductia magnetica Experienta arata ca între conductoarele parcurse de curenti electrici se exercita forte, cu...

Electrotehnică II - capitolul 5

5 Câmpul electromagnetic 5.1 Legea circuitului magnetic Forma integrala a legii Cele doua legi generale ale electromagnetismului studiate pâna...

Te-ar putea interesa și

Limbaje de Programare

Cap.I ARGUMENT Lucrarea de fata “Limbaje de programare” isi propune sa pregateasca cititorul in scopul insusirii si utilizarii unui limbaj de...

Măsurarea elementelor reactive de circuit. analiza unui circuit R.L.C

CAPITOLUL I - CERINTE 1.1 - Preambul Elementele reactive de circuit sunt condesatorul și bobina (ideală), caracterizate în curent alternativ de...

Electrotehnică II - capitolul 1

1. Notiuni de teoria câmpurilor 1.1 Vectori si sisteme de coordonate Un vector A este un segment de dreapta orientat . Lungimea segmentului...

Electrotehnică II - capitolul 2

2 Câmpul electric 2.1 Sarcina electrica Un experiment simplu pune în evidenta faptul ca o bara de ebonita, în prealabil frecata cu o bucata de...

Electrotehnică II - capitolul 4

4 Câmpul magnetic 4.1 Inductia magnetica Experienta arata ca între conductoarele parcurse de curenti electrici se exercita forte, cu...

Electrotehnică II - capitolul 5

5 Câmpul electromagnetic 5.1 Legea circuitului magnetic Forma integrala a legii Cele doua legi generale ale electromagnetismului studiate pâna...

Electrotehnică II - capitolul 7

7 Câmpuri magnetice stationare si cvasistationare 7.1 Ecuatiile câmpului magnetic stationar Regimul stationar al câmpului magnetic este...

Electrotehnică II - capitolul 8

8 Unde electromagnetice în spatiu liber 8.1 Ecuatiile undelor electromagnetice Ecuatiile lui Maxwell releva posibilitatea propagarii în spatiu a...

Ai nevoie de altceva?