Testarea Echipamentelor

CAP.1. PROBLEME GENERALE PRIVIND TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE INDUSTRIALE

Este cunoscut faptul ca produsele electronice complexe, în categoria carora se încadreaza si echipamentele electronice industriale, se caracterizeaza pe lânga fiabilitate si prin atribute ca: mentenabilitate si disponibilitate - termeni care completeaza imaginea globala a calitatii. Evenimentul, care afecteaza valoarea acestor indicatori îl constituie defectarea, care reprezinta în fond pierderea capacitatii unui sistem de a-si îndeplini functia pentru care a fost conceput si realizat. Restabilirea functionabilitatii are loc în urma unor operatii de depanare definite prin termenul generic de mentenanta, având ca prim scop diagnosticarea defectiunii. Completul de masuri care presupune detectia si localizarea defectiunilor se realizeaza de regula în urma aplicarii unei serii de operatiuni denumite generic “de testare” caracterizate printr-o metoda si având ca suport un anumit echipament electronic destinat procesului de testare .

1.1. DEFINITII SI PRECIZARI

Pentru dezvoltarile ulterioare, vom defini în continuare urmatoarele concepte:

- Intrari si iesiri primare - reprezinta conexiunile de intrare xi (i=1...n) si iesire yj (j=1...m) ale sistemului electronic, care sunt accesibile din exterior ( fig.1.1).

Conexiuni x1 y1 Conexiuni

de x2 SISTEM y2 de

intrare ELECTRONIC iesire

xn ym

Fig.1.1. Reprezentarea schematica a unui sistem electronic

din punct de vedere al conexiunilor exterioare

- Teste - Tk: succesiunea vectorilor semnale de intrare xki aplicate la intrarile primare ale sistemului, si corespunzator a vectorilor semnale de iesire ykj prezente la iesirile observabile:

(1.1)

cu k= 1,2,...,s

- Secventa de test reprezinta succesiunea semnalelor aplicate la intrarile primare xi ale sistemului care evidentiaza functionarea corecta.

- Lungimea testului este în general specificata prin numarul s al pasilor solicitati de o testare facila.

- Rezolutia de diagnosticare a testului reprezinta cantitatea de informatii furnizata de multimea testelor de diagnoza.

Având în vedere tipul actiunii vizate în procesul de testare - detectie, reglaj - reparare, testele aplicate echipamentelor electronice se pot clasifica în urmatoarele trei categorii:

A. Teste pentru verificarea functionarii orientate catre verificarea caracteristicilor electrice în conformitate cu specificatia functionala a sistemului. În acest scop se utilizeaza dictionare de defectari, care permit verificarea corectitudinii functiilor raspuns corespunzatoare. La rândul lor testele functionale pot fi:

1. Test parametric: test care implica verificarea caracteristicilor electrice cum ar fi: tensiuni, curenti, impedante, etc.

2. Test exhaustiv când functia de transfer sau tabelul de adevar sunt verificate în totalitate.

3. Test partial când testarea se efectueaza pentru anumite combinatii sau secvente ale semnalelor aplicate la intrare.

4. Test statistic când secventele de test sunt aplicate aleator, dupa o lege de repartitie uniforma.

5. Test dinamic: test care implica verificarea timpilor de raspuns si de comutatie, în conditii reale de functionare.

B. Teste de încredere pentru verificarea diferitelor functii ale sistemelor, în scopul obtinerii datelor care specifica starea sistemului. Aceste teste sunt utilizate de regula dupa o interventie corectiva în sistem sau periodic în cadrul programului de mentenanta corectiva.

C. Teste de diagnostic elaborate în vederea operatiilor de înlocuire a componentelor defecte sau pentru realizarea reglajelor necesare dupa detectarea unei defectiuni în sistem si înlocuirea componentelor defecte. Un test de diagnostic implica excitarea unui sistem cu un set de semnale aplicate la intrari, pentru care sunt cunoscute valorile corecte ale semnalelor care se obtin la iesire. Semnalele reale de iesire, sunt comparate cu valorile corecte, aparitia de neconcordante indicând prezenta unei defectiuni. Privite sub raportul timpului si al resurselor cerute pentru executia lor, testele de diagnostic sunt considerate costisitoare.

În consecinta aceste teste sunt rareori utilizate ca mijloc eficient de detectare a erorii primare. Aceste teste sunt folosite curent în sistemele tolerante la defectiuni, la care testele de diagnostic off-line sunt rulate pentru testarea unitatilor redondante, sau pentru activarea rezervelor sistemului.