Curs 10 - țesuturi și organe vegetale

Celulele anexe

Cel anexe care însoţesc vasele liberiene numai la angiosperme, lipsesc la criptogamele vasculare (ferigi), la gimnosperme şi dicotiledonatele primitive.

Sunt celule vii, înguste, de 2-3 ori mai scurte ca vasele, cu pereţii subţiri, celulozici, neîngroşaţi.

Au citoplasmă, nucleu voluminos, multe mitocondrii şi dictiozomi, puţine vacuole.

Când vasul liberian moare, mor şi celulele anexe.

Parenchimul liberien

Format din celule vii, parenchimatice, cu pereţii subţiri şi punctuaţiuni simple. Celulele se suprapun şi formează coloane care înconjoară vasele. În el se depozitează subst de rezervă.

Membranele prezintă punctuaţiuni simple, în zonele de contact cu alte celule prin care trec plasmodesme.

Are rol în depozitarea amidonului şi se constată o mare dezvoltare a lui în răd tuberizate.

În liberul secundar se diferenţiază 2 feluri de parenchim: axial (cel propriu-zise) şi radial (form razele medulare secundare).

Fibrele liberiene

Au rol mecanic de susţinere a ţes liberian.

Sunt celule alungite, prozenchimatice, cu capetele alungite (ascuţite) şi au pereţii puternic îngroşaţi cu celuloză (in) sau lignină (cânepă).

La maturitate sunt cel moarte.

Din ele se extrag fibrele textile.

Tipuri de fascicule conducătoare

A. După natura elem histologice: simple sau mixte.

a) simple

- sunt formate dintr-un singur fel de ţesuturi conducătoare (lemnos sau liberian);

- se întâlnesc în structura primară a răd şi la ferigi;

- la răd sunt dispuse alternativ, fiind despărţite prin razele medulare;

- se dezvoltă centripet;

- primele vase, cu lumenul mic (protoxilem şi protofloem) apar la exteriorul fasciculului spre parenchim, iar cele mari (metaxilem si metafloem) apar spre măduvă.

b) mixte

- libero-lemnoase;

- conţin ambele tipuri de ţesuturi;

- apar la tulpină, frunze, flori etc.

B. După cum sunt dispuse cele 2 categ de fascicule:

a). fascicule libero-lemnoase concentrice

- când fie xilemul sau fie floemul are poziţie centrală, fiind înconjurat de celălalt tip de ţesut;

- când e liberul central – leptocentric; cand e lemnul central – hadrocentric.

b). fasc libero-lemnoase colatelare

- în tulpinile şi frunzele majorit plantelor;

- ţes lemnos şi cel liberian sunt dispuse la capetele fasciculelor; între ele găsindu-se o zonă de cambiu;

- la tulpină liberul e spre exterior şi lemnul spre interior; iar în frunză e invers;

- la dicotiledonate cele 2 cordoane sunt de tip colateral deschis;

- la monocotiledonate cambiul se epuizează complet, transformându-se în vase şi fasc de tip colateral închis.