Curs 7 - peretele celular și diviziunea celulară

Modificari secundare ale peretelui celular

Sunt legate de specializarea celulelor şi de rolul pe care ele îl îndeplinesc în procesele citologice.

1. Cutinizarea şi cuticularizarea. Constă în impregnarea şi acoperirea pereţilor externi uneori şi a celor radiali şi tegumentali ai celulelor epidermice cu o subst groasă numită cutină impermeabilă. Cutina se dispune în interiorul pereţilor sau traversează membranele celulozice şi în contact cu aerul se oxidează şi formează un strat protector numit cuticulă.

2. Lignificarea. Determinată de impregnarea per cel cu lignină care măreşte duritatea şi rezistenţa peretelui. De obicei, produce moartea celulei care îşi păstrează numai un rod mecanic, fapt pt care acest proces se întâlneşte la celulele ţesutuli de susţinere (sclerenchimatic), fibre lemnoase.

Cel lignificate îşi pierd elasticitatea, devin rigide, mărind rezistenţa necesară plantelor pt susţinerea ramurilor, frunzelor.

3. Suberificarea. Impregnarea spaţiilor dintre microfibrile cu o subst numită suberină formată dintr-un complex lipidic ce îi conferă impremeabilitate pt apă şi gae. Cel suberificate mai şi formează un ţesut de apărare numit suber (la arbori, arbuşti).

4. Cerificarea. Impregnarea cu ceară vegetală a cel epidermice. Se întâlneşte la frunze, tulpini şi fructe. Impermeabil pt gaze şi apă.

5. Mineralizarea. Impregnarea cu subst minerale ca: SiO2, CaCO3. În tulpinile gramineelor, la ciuperci, la diatomee.

6. Gelificarea. Constă în îmbibarea cu apă a comp pectici din lamela mijlocie, întregul perete celular devenind o masă maleginoasă. Peretele se umflă şi aceste subst se transf în mucilagii sau gume, asa cum se întâlnesc în tegumentul unor plante: porumb, urda-vacii.

7. Lichefierea. Un proces de dizolvare şi dispariţie a peretelui celular. Nurmal se întâlneşte în cursul diferenţierii traheelor şi laticiferelor la care pereţii la celulele suprapuse sunt lichefiaţi. Procesul are loc în prezenţa unor enzime.

8. Punctuaţiunile. La majoritatea plantelor îngroşările peretelui secundar se fac centripet de la peretele primar spre int cel. La formarea per sec depunerile de celuloză nu se fac în dreptul porilor per primar, formând microcanale suprapuse numite punctuaţiuni: simple sau areolate.

Cele simple apar ca nişte canalicule simple sau ramificate de formă cirulară sau lenticulară.

Punctuaţiunile din per a 2 cel vecine sunt corespondente, despărţite prin lamela mijlocie perforată.

Cele areolate se găsesc în per traheidelor de la gimnosperme. Se formează prin îndepăratarea peretelui secundar de o parte şi alta a per primar creându-se astfel un spaţiu între cele 2 celule vecine de formă lenticulară.

Privite de sus au formă de cercuri concentrice. Cel mare delimit baza peretelui, iar cel mic deschiderea peretelui.

Prin punctuaţiuni trec plasmodesmele care sunt punţi de citoplasmă f fine prin care cel unui ţesut sunt unite între ele.