Farmacognozie Specială - Note de Curs

Curs
9.3/10 (7 voturi)
Domeniu: Farmacie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 13315
Mărime: 48.86KB (arhivat)
Publicat de: Flaviu Lungu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Neamtu Elena

Extras din curs

1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon)

Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca: polihidroxialdehide si polihidroxicetone(C,H,O, uneori Cn(H2O)m.Glucidele reprezinta 85-90% din substantele care participa la alcatuirea organismelor vegetale si se intalnesc sub forma de:

- manane, galactane,celuloze in compozitia membranei celulare.

- solutii perfecte sau coloidale in sucul celular.

- principii poliuronici: pectine, mucilagii, gume.

- sub forme condensate ca substante de rezerva: amidon, inulina.

Glucidele sunt rezultatul fotosintezei, proces biologic prin care energia electromagnetica este transformata in energie chimica.Denumirea nu este reprezentativa: o buna parte din glucide au gust dulce dar sunt unele foarte raspandite care nu au gust dulce(amidon, celuloza) sau substante cu gust dulce(glicerol, zaharina) care nu sunt glucide.

Dupa complexitatea lor glucidele se impart in:

1. Glucide simple – cuprind: -monoglucide:arabinoza, glucoza, fructoza, galactoza.

-compusi inruditi:alcooli si acizi glucidici.

Sunt substante solide, cristaline, incolore, inodore, cu gust dulce, solubile in apa.

2. Glucide superioare:

a) holozide in care unitatile reunite sunt numai glucide.

b) heterozide care mai au in compozitie si o fractiune neglucidica numita aglicon.

Holozidele se impart in:

- oligoclucide cu un numar de unitati glucidice de 6-7.

- poliglucide cu un numar mai mare;pot fi omogene si neomogene dupa cum monoglucidele participante sunt identice sau nu.

In regnul vegetal si animal se intalnesc mai frecvent pentoze si hexoze, reprezentantii inferiori apar ca produsi ai metabolismului intermediar iar celelalte monoglucide se intalnesc rar in natura.Glucide mai cunoscute sunt: amidonul, mierea, celuloza, mana.

AMIDONUL:-AMYLUM - oficinal in FR X

Este cea mai importanta poliglucida de rezerva din regnul vegetal.Poate fi depozitat in diferite organe:tuberculi(cartof), radacina(manhiton), tulpina(unele specii de palmieri), seminte(unele leguminoase), cariopse(gramineae).Forma si marimea granulelor de amidon difera de la o specie la alta.In granule amidonul este dispus in straturi concentrice in jurul unui centru care nu este intotdeauna centrul geometric al granulei.Amidonul contine amiloza si amilopectina care au aceeasi formula bruta dar se deosebesc prin structura si proprietati.

Ex: - amiloza se dizolva in apa fierbinte rezultand o solutie coloidala limpede, nevascoasa.

- amilopectina formeaza in apa o coca.

Amidonul este o pulbere alba fara miros si fara gust.FR Xdescrie macroscopic si microscopic amidonul de grau, porumb, cartof.

Amylum tritici- amidonul de grau obtinut din cariopsele plantei Triticum aestivim (gramineae).

Caractere microscopice: granule simple, mici, rotunde si granule simple mari,sferice sau lenticulare, hilul central si stratificatii concentrice greu vizibile.Uneori granulele prezinta o fisura longitudinala. Amidonul de grau se aseamana cu cel de secara si orz dar acestea nu se folosesc la prepararea amidinului.

Amylum mayadis- amidonul de porumb obtinut din cariopsele plantei Zea mays(Gramineae).

Caractere microscopice: granulr simple, poliedrice sau rotunde,hilul central constituit dintr-o cavitate distincta sau din 2-5 fisuri radiale.Nu prezinta stratificatii concentrice.

Amylum solani- amidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum tuberosum(solanaceae).

Caractere microscopice:- granule simple, neregulat-ovoide, cu o extremitate mai ingusta decat cealalta si granule simple, rotunde, hilul excentric si strtificatiile concentrice vizibile.

Intrebuintari: este topic; se foloseste ca excipient la preperarea pilulelor, comprimatelor, drajeurilor sau la conspergarea unora; in dermatologie sub forma de glicerolat de amidon(diateza exudativa).In chirurgie este folosit la confectionarea bandajelor fixe.Se foloseste in industria fermentativa, textile, a hartiei.

MEL – MIEREA:

Este produsa de diferite specii de albine(Apis melifera).Nectarul cules de albine sufera in stomacul lor diferite trnsformari – cea mai importanta invertirea satorita sucrazei, in urma careia rezulta mierea(produs de elaborare al albinelor) care este descompusa in faguri.Mierea folosita in scop alimentar este si cea farmaceutica.Se recolteaza incepand din luna mai, pe toata perioaca anotimpului cald.

DESCRIERE: mierea este un lichid vascos, limpede, culoarea variaza dupa origine, epoca si mod de recoltare de la galben pana la cafeniu roscat.Gust dulce, miros specific florilor a caror nectar s-a folosit.In timp prin cristalizarea glucozei, devine mai consistenta, opaca.

INTREBUINTARI:in alimentatie.In scop terapeutic se foloseste amestecata cu propolis, laptisor de matca, polenul diferitelor plante medicinale.Se mai foloseste in:

-afectiuni ale aparatului respirator: laringite, traheite, bronsite.

- afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer.

-stari gripale

-afectiuni hepato-biliare, dermatologice.

-boli de inima.

Datorita aportului de vitamine(B1, B2, B6, B12, C, K, PP, biotina) este un remediu eficient in convalescente, surmenaj fizic si intelectual.

MANNA - MANA

Este sucul care se obtine prin incizii practicate in tulpina arborelui Fraxinus Ormus(oleaceae), originar din Asia Mica, raspandit in zona metiteraneana.Sucul este de culoare slab-bruna, cu o fluorescenta albastruie si gust amar;in contact cu aerul se transforma intr-o masa albicioasa care se intareste pe tulpina.Se recolteaza in timpul caldurilor mari => mana de calitate superioara.

DESCRIERE: bucati de stalactite de culoare alba pana la alb-galbuie in interior, gust dulceag la inceput, apoi acru si amar, miros de miere.

CONTINE:75% mantinol, glucoza.

INTREBUINTARI:purgativ usor recomandat mai ales la copii(nu produce colici).

CELULOZA:

Cea mai raspandita poliglucida omogena din regnul vegetal.Este componentul principal al peretilor celulari la majoritatea plantelor.

DESCRIER:substanta alba, amorfa, fara miros si fara gust.

INTRBUINTARI:in industria de celuloza si hartie.Materia prima este: lemnul – in special conifere, trestia, paiele.

2. POLIURONIDE

Sunt foarte raspandite in regnul vegetal, fiin rezultatul degradarii lamelei pectice sau a constituentilor membranelor celulare.Sunt poliglucide mixte in compozitia carora intra acizii uronici, mai frecvent intalniti fiind acidul: glucuronic, galacturonic, manuronic.Poliuronidele cele mai raspandite in regnul vegetal sunt:pectinele, mucilagiile, gumele.

a) Pectinele formeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se gasesc in sucul plantelor, abunda ai fructe, radacini, frunze si partile verzi ale tulpinelor.Aspect: pulberi albe- cenusii, solubile in apa, opti active, reactie acida.

Preview document

Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 1
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 2
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 3
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 4
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 5
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 6
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 7
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 8
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 9
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 10
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 11
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 12
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 13
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 14
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 15
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 16
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 17
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 18
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 19
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 20
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 21
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 22
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 23
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 24
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 25
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 26
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 27
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 28
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 29
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 30
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 31
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 32
Farmacognozie Specială - Note de Curs - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Farmacognozie Speciala - Note de Curs.doc

Alții au mai descărcat și

Forme farmaceutice obținute pe bază de extracte

Capitolul I PREPARATE OBTINUTE PRIN EXTRACTIE 1.1 Extractia din produse vegetale Formele farmaceutice obtinute prin extractie sunt medicamente...

Farmaceutică

Una din principalele tipuri de forme farmaceutice foarte răspândite în farmacii, datorită uşurinţei de administrare, o reprezintă unguentele....

Tehnică Farmaceutică

CURS NR 1 CARACTERISTICI DESPRE PARENTERALE Lipsa particulelor insolubile: Injectabilele – trebuie să fie perfect limpezi şi practic lipsite de...

Farmacognozia

Farmacognozia este o stiinta farmaceutica care are ca si obiect de studiu produsele medicinale de origina vegetala si animala care sunt folosite in...

Forme Farmaceutice Solide

I. PULBERI FR X – pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active asociate...

Originea și tipurile polenului de albire

Inainte de a studia originea si tipurile de polen, sa facem o scurta recapitulare: • Albinele recolteaza granule microscopic de polen de la plante...

Farmacie

- modulele se împart în 2 semestre - pe lângă modulele de mai sus se efectuează şi practica în farmacii, depozite farmaceutice care este...

Farmacologie clinică și farmacovigilență

ASPECTE GENERALE ALE FARMACOLOGIEI CLINICE I.1.DEZVOLTAREA SI OBIECTUL FARMACOLOGIEI CLINICE Farmacologia clinica cuprinde toate aspectele...

Ai nevoie de altceva?