Cuprins
- 1) Clasificarea suspensiilor .
- 2) Consideratii teoretice :
- a) umectarea
- b) fenomene electrice
- c) sedimentarea
- 3) Suspensii defloculate ( peptizate ) .
- 4) Suspensii floculante :
- a) Metode de floculare :
- - floculare cu electroliti ;
- - floculare cu tensio-activi ;
- - floculare cu polimeri hidrofili .
- 5) Agenti de suspensie :
- a) Guma arabica ;
- b) Tragacanta ;
- c) Alginati ;
- d) Peptina ;
- e) Derivati de celuloza :
- - metilceluloza ;
- - etilceluloza ;
- - carboximetilceluloza ( CMC ) .
- f) Alcoolul polivinilic ;
- g) Polivinil pirolidona ;
- h) Carbopoli ;
- i) Argile coloidale :
- - bentonita ;
- - hectorite ;
- - atapulgita ;
- - veguru .
- j) Aerosil .
- 6) Formularea suspensiilor .
- 7) Suspensii de uz extern .
- 8) Suspensii de uz intern .
- 9) Prepararea suspensiilor :
- a) prepararea prin dispersare ;
- b) prepararea prin precipitare.
- 10) Controlul suspensiilor .
Extras din curs
1. Clasificarea suspensiilor .
In mod obisnuit , prin suspensii farmaceutice se inteleg preparatele fluide, constituite din dispersii mecanice de substante medicamentoase solide, intr-un vehicol lichid .
Astfel apare diferentierea suspensiilor fata de dispersiile coloidale .
Substantele medicamentoase sunt de obicei pulberi insolubile, iar mediul de dispersie este apa sau uleiul.
Suspensiile se prepara atat in farmacie cat si in industrie :
- cele preparate in farmacie cu o stabilitate redusa ;
- cele preparate in industrie trebuie sa-si pastreze omogenitatea timp de 2-3 ani .
O categorie aparte o formeaza suspensiile uscate, care sunt amestecuri de pulberi la care se adauga un anumit volum de apa.
Suspensiile au o biodisponibilitate superioara fata de alte preparate solide. Cu ajutorul suspensiilor este posibila administrarea unor medicamente insolubile. In general sunt folosite foarte mult in pediatrie .
Pe langa aceste avantaje, suspensiile au si dezavantaje, datorita in special instabilitatii fizice in timp.
Dependent de calea de administrare, suspensiile pot fi :
- de uz intern ;
- de uz extern ;
- de uz parenteral .
2. Consideratii teoretice .
Dintre sistemele disperse farmaceutice, suspensiile sunt cele mai nestabile d.p.d.v. fizic. Stabilitatea fizica a suspensiilor trebuie sa indeplineasca anumite conditii :
- substanta suspendata sa nu se depuna repede ;
- particulele care se depun sa nu formeze sedimente compacte ;
- suspensia sa nu fie prea vascoasa si sa curga usor .
a) Umectarea - O dificultate des intalnita la prepararea suspensiilor
o reprezinta rezistenta particulelor la umectare . Dispersarea uniforma a substantelor insolubile in mediul lichid depinde de umectarea si repartizarea lor in sistem. Substantele solide hidrofile ( oxidul de zinc, carbonatul de magneziu ) se lasa usor udate de apa, si pot fi incorporate in suspensii fara adaos de umectanti .
In schimb, particulele de substanta hidrofobe plutesc la suprafata apei, fenomen numit FLOTATIE .
Ca umectant se folosesc substantele tensio-active, polimeri hidrofili, glicerina, alcool si propilen glicol .
b) Fenomene electrice – O particula insolubila dispersata intr-un
mediu lichid poate fi incarcata electric. Aceasta incarcatura electrica poate fi datorata absorbtiei selective a ionilor prezenti in mediul de dispersie sau ionizarii grupelor chimice de la suprafata particulei .
c) Sedimentarea – Intr-o suspensie exista tendinta particulelor
dispersate cu densitate mai mare decat a mediului de dispersie , sa sedimenteze sub actiunea gravitatiei . Particulele de substante medicamentoase dispersate trebuie sa fie suspendate uniform in vehicul si sa fie redispersate cu mare usurinta dupa agitare .
3. Suspensii defloculate ( peptizate ) .
Sistemele defloculate contin particule dispersate care sedimenteaza cu o viteza redusa formand un sediment dens .
Particulele isi pastreaza caderea lor libera, depunandu-se lent prin rostogolire, cele din stratul inferior fiind presate de greutatea celorlalte care elimina mediul dispersant care le separa. La aceste suspensii , limita dintre straturi, stabilitatea nu este bine definita.
In domeniul farmaceutic, sistemele defloculate duc la preparate cu stabilitate redusa, avand o omogenitate care lasa de dorit. De obicei, suspensiile defloculate sunt utile in receptura, cand medicamentele se consuma rapid .
4. Suspensii floculante .
Deoarece suspensiile defloculate formeaza in timp un sediment compact, este preferabil sa se recurga la folosirea suspensiilor floculate .
Faza dispersa a suspensiilor floculate nu este constituita din particule individuale, ci din aglomerari de particule numite flocoane .
Un flocon reprezinta un agregat slab de particule reunite prin forte interparticulare ( legaturi Van Der Wells ) .
Spre deosebire de sistemele defloculate , flocoanele sedimenteaza rapid, fara sa formeze sediment.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Suspensii.doc