Morfologie

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor ii la modificările acesteia In vorbire ii In scriere. Este compartimentul limbii cu cea mai complexă sistematizare, iar structura morfologică este partea cea mai stabilă a unei limbi.

Noţiuni generale

Studiul morfologiei este organizat In clase lexico-gramaticale numite părţi de vorbire, caracterizate prin anumite trăsături generale, formale ii de conţinut ii care se definesc pe baza a trei criterii: criteriul semantic, morfologic ii sintactic. Aceste criterii se regăsesc In definiţiile clasice ale părţilor de vorbire, In care se arată ce exprimă clasa respectivă (sensul lexical), caracteristicile de formă (flexiunea In raport cu diverse categorii gramaticale) ii funcţiile sintactice ale cuvintelor, rolul acestora Intr-un enunţ. Din definiţiile unor părţi de vorbire poate lipsi sensul lexical (este vorba de cuvintele asemantice: prepoziţia ii conjuncţia) sau funcţia sintactică (la substantiv, pronume,

numeral, verb, unde acestea sunt multiple ii mai mult sau mai puţin

specifice); singurul element constant In definirea părţilor de vorbire este cel morfologic, care se referă la modificarea structurii cuvintelor, adică la flexiune.

In gramaticile româneiti sunt Inregistrate zece părţi de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia şi interjecţia (unii specialiiti con- testă articolului ii numeralului acest statut). Dintre acestea, primele iase se grupează In categoria cuvintelor flexibile, adică pot prezenta modificări formale, ultimele patru In cea a cuvintelor neflexibile, cu menţiunea că adverbul ocupă o poziţie intermediară, deoarece cunoaite categoria gramaticală a comparaţiei, prin care se apropie de cuvintele flexibile, dar variaţiile In raport cu această categorie sunt exprimate perifrastic, prin urmare forma cuvântului rămâne nemodificată.

Flexiunea primelor patru părţi de vorbire (substantiv, articol, adjectiv, numeral) se numeite flexiune nominală sau declinare, pro- numele are un tip propriu de flexiune, pronominală, foarte apropiată de cea nominală prin unele categorii comune; verbul, care se deosebeite radical de celelalte părţi de vorbire flexibile, are o flexiune verbală, cunoscută sub numele de conjugare.

Criteriul semantic priveite semnificaţia generală a unei clase de cuvinte ii Imparte părţile de vorbire In două categorii: cuvinte autosemantice, care exprimă noţiuni, obiecte, circumstanţe ii pot fi părţi de propoziţie (substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, interjecţia) ii cuvinte asemantice, care nu denumesc ceva din realitate, dar stabilesc raporturi Intre cuvinte sau Intre propoziţii, au rol de cuvinte ajutătoare sau instrumente gramaticale (articolul, prepoziţia, conjuncţia).

Cuvintele cu sens lexical de sine stătător sau autosemantice au un inventar bogat, deschis, supus Innoirii atât prin Imprumuturi, cât ii prin formaţii interne (este vorba mai ales de substantive, adjective,

verbe), pe când cuvintele asemantice (articolul, prepoziţia, conjuncţia,

unele adverbe de mod) au un inventar restrâns, Inchis, stabil, cu caracter abstract ii preponderent gramatical.

Criteriul sintactic are In vedere funcţiile sintactice Indeplinite de părţile de vorbire In propoziţie. Se disting astfel: părţi de vorbire apte de a Indeplini o funcţie sintactică proprie (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul ii adverbul) ii cuvinte care nu repre- zintă unităţi sintactice (nu funcţionează ca părţi de propoziţie), ci ajută la exprimarea funcţiilor sintactice, ca elemente de relaţie In propoziţie ii In frază (prepoziţia, conjuncţia, articolul, interjecţiile ii unele adverbe).

Din asocierea celor trei criterii rezultă cele zece părţi de vorbire menţionate, cu precizarea că mulţi gramaticieni contestă calitatea de parte de vorbire distinctă a articolului ii a numeralului. Articolul hotărât ii articolul nehotărât sunt considerate morfeme, cu rol similar desinenţelor, exprimând determinarea, iar numeralul este considerat o

clasă de cuvinte foarte eterogenă din punct de vedere gramatical, care

nu are funcţii sintactice proprii, ci se foloseite de valoarea altor părţi de vorbire (adverbe, adjective sau substantive), iar trăsăturile sale morfologice ii caracteristica semantică (exprimă o cantitate numerică definită) se Intâlnesc ii la cuvinte aparţinând altor părţi de vorbire.

Intre părţile de vorbire nu există o graniţă precisă, fiind posibile treceri de la o parte de vorbire la alta prin procedeul numit

conversiune sau schimbarea valorii gramaticale, transpoziţie lexico-gramaticală, derivare improprie etc. Acest transfer dintr-o parte de vorbire In alta se realizează fără modificări ale formei cuvintelor, cu exemplificări In cele ce urmează: substantiv devenit prepoziţie: ,A reucit graţie talentului său”, substantiv devenit adverb:

,Vara călătorecte mult”, ,Doarme buştean”, ,Singur cuc”, pronume relativ-interogativ devenit adverb: ,,e frumos!”, adverb devenit adjectiv: ,Un domn bine”, ,Un aşa afront”, prepoziţie devenită conjuncţie: ,El cu ea formează un cuplu reucit”, numeral devenit adverb: ,,ntâi ascultă, după aceea vorbecte” etc.

Prin articulare, practic, orice parte de vorbire poate fi substanti-

vată: ,,lbastrul de Voroneţ”, ,Eul din noi”, ,Zecele primit la examen l-a făcut fericit”, ,Plimbatul de dimineaţă”, ,Binele făcut nu se uită ucor”, ,A subliniat un pe din text”, ,E un dar la mifloc”, ,Oful nostru dintotdeauna”. Multe părţi de vorbire devin foarte adesea adjective: artist cetăţean, femeie cosmonaut, băiatul acesta, a sa mamă, prima iubire, om instruit, rană sângerândă, o asemenea faptă etc.

Interjecţii provenite din substantiv la cazul vocativ: Doamne!, mamă!, soro!, nene!, dom’le!; din verbe la modul imperativ: uite!, păzea!; din numeral (argotic): case!

Trecerile de la o parte de vorbire la alta pot fi uneori doar ocazionale sau limitate contextual. De exemplu, adverbul binicor devine substantiv numai In locuţiunea: cu binicorul, după cum adjectivul ii adverbul clar este substantiv doar In clar de lună.