Cuprins
- 1. TEORIE ŞI POLITICĂ BUGETARĂ 5
- 1.1. Conţinutul tradiţional şi semnificaţia modernă a bugetului 5
- 1.2. Principiile bugetare 8
- 1.2.1 Universalitatea bugetului 9
- 1.2.2. Principiul unităţii bugetului 11
- 1.2.3. Principiul anualităţii bugetului 16
- 1.2.4. Principiul neafectării veniturilor 21
- 1.2.5. Principiul specializării bugetare 22
- 1.2.6. Principiul realităţii bugetului 24
- 1.2.7. Principiul echilibrului bugetului 28
- 1.3. Procesul bugetar 32
- 1.3.1 Elaborarea proiectului de buget 32
- 1.3.2. Execuţia bugetului 36
- 1.3.3 Controlul bugetar 40
- 1.4 Sistemul bugetar 41
- ANEXĂ: BUGETELE EXTRAORDINARE 43
- EXEMPLU DE ECHITATE ÎNTRE GENERAŢII 44
- ANEXĂ: Anul bugetar 47
- ANEXĂ: Clasificaţia bugetară 47
- ANEXĂ: Elemente în determinarea cheltuielilor publice 48
- ANEXĂ: Schema R.C.B. 50
- 2. IMPOZITUL – PRINCIPALUL VENIT AL BUGETULUI 50
- 2.1. Elemente generale privind impozitul 51
- 2.1.1 Noţiuni despre impozite 51
- 2.1.2 Elemente tehnice ale impozitelor 59
- 2.1.3. Principiile impunerii 73
- 2.1.3.1 Principiul echităţii fiscale 74
- 2.1.3.2 principii de politică financiară 79
- 2.1.3.3 Principii de politică economică 82
- 2.1.3.4 Principii social-politice 84
- 2.2 Activizarea impozitului ca pârghie financiară 84
- 2.2.1 Impozite directe reale 85
- 2.2.2 Impozitul asupra veniturilor persoanelor fizice 88
- 2.2.3 Impozitele pe veniturile persoanelor juridice 93
- 2.2.4 Impozitele asupra averii 98
- 2.2.5 Impozitele directe versus cele indirecte 100
- 2.2.6 Taxele de consumaţie, ca pârghii fiscale 103
- 2.2.7 Taxele vamale 111
- 2.2.8 Concluzii privind acţiunea impozitelor ca pârghii 114
- 3. IMPOZITUL ŞI OPŢIUNILE SALE 119
- 3.1 Opţiunea socială 120
- 3.1.1 Noţiunile de impozit real şi impozit personal 120
- 3.1.2. Importanţa impozitului real şi a celui personal 122
- 3.2. Opţiunea economică 126
- 3.2.1. Impozitul aşezat asupra venitului 126
- 3.2.1.1. Probleme de definire a venitului impozabil 127
- 3.2.1.2 Probleme tehnice 132
- 3.2.1.3 Problemele economice 135
- 3.2.2 Impozitul asupra capitalului 138
- 3.2.2.1. Noţiunea de impozit aşezat asupra capitalului 138
- 3.2.2.2. Probleme tehnice 141
- 3.2.2.3. Problemele economice ale impozitului asupra capitalului 153
- 3.2.2.4. Impozitele pe capital în diverse ţări 156
- 3.2.3. Impozite pe consum 157
- 3.2.3.1. Noţiunea de impozit pe consum 158
- 3.2.3.2 Problemele tehnice ale impozitelor pe consum 159
- 3.2.3.3. Problemele economice ale impozitelor pe consum 169
- 3.2.3.4 Practica curentă 171
- 3.3 Opţiunea juridică 173
- 3.3.1 Distincţia dintre impozitele directe şi cele indirecte 173
- 3.3.1.1 Criteriul administrativ 174
- 3.3.1.2 Criteriul economic 175
- 3.3.1.3. Criteriul fiscal 178
- 3.3.2. Problemele fiscalităţii directe 180
- 3.3.2.1. Problema juridică a determinării contribuabililor 180
- 3.3.2.2 Problemele politice ale valorii impozitului direct 183
- 3.3.3. Problemele fiscalităţii indirecte 189
- 3.3.3.1. Problemele tehnice ale determinării operaţiunilor impozabile 189
- 3.3.3.2. Avantajele impozitelor indirecte 190
Extras din curs
1. TEORIE ŞI POLITICĂ BUGETARĂ
1.1. Conţinutul tradiţional şi semnificaţia modernă a bugetului
Până acum, de-a lungul cursului, bugetul de stat a fost înfăţişat sub mai multe ipostaze: fie ca un element component al finanţelor publice, fie ca element al sistemului financiar (sub forma operaţiilor şi fluxurilor bugetare, fluxuri de alocare şi repartizare a fondului bugetar), fie ca element al mecanismului financiar cu rolul său (în acest caz) de regulator de echilibru.
În orânduirile, precapitaliste noţiunea de buget al statului nu-şi găseşte consacrare, deoarece visteria statului se confundă cu cămara domnitorului – nu există o separare, delimitară clară între veniturile şi cheltuielile domnitorului şi cele ale statului. Există o mulţime de privilegii fiscale în favoarea nobilimii, clerului şi a domeniilor regale, în cheltuirea resurselor statului domină voinţa şi bunul plac al domnitorului.
În încercarea de a se face ordine în domeniul finanţelor publice, se impunea eliminarea acestor anomalii, nereguli, dezordini şi se cere abolirea privilegiilor fiscale precum şi controlul asupra cheltuielilor şi veniturilor statului. Se pretinde astfel, ca veniturile şi cheltuielile statului să fie înscrise într-un document şi înfăţişate în fiecare an Parlamentului (puterii legislative) pentru analiză şi aprobare. Acesta este şi primul sens pe care bugetul îl dobândeşte, cel de document de prezentare şi aprobare a veniturilor şi cheltuielilor statului.
Termenul de buget provine din latina veche unde cuvântul buget avea semnificaţia de sac sau pungă cu bani. Cu aceeaşi semnificaţie termenul apare şi în limbile europene clasice. Englezii foloseau noţiunea de buget cu sensul de mapă din piele în care erau aşezate documentele în care erau înscrise veniturile şi cheltuielile statului şi prezentate spre dezbatere şi aprobare, Parlamentului.
În timp, se consacră caracterul juridic al documentului bugetar. O nouă consacrare primeşte noţiunea de buget în ţările europene (Belgia 1846, Franţa 1862, Tările Române 1864) când se adoptă legile privind organizarea contabilităţii publice. Conturile naţionale au o strânsă legătură cu veniturile şi cheltuielile statului. La noi, legile contabilităţii publice din 1864, 1903 şi 1929 consacră semnificaţia juridică a documentului bugetar - ,,Bugetul este actul prin care sunt prevăzute şi prealabil aprobate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului şi altor servicii publice’’.
Bugetul este o listă a veniturilor şi cheltuielilor probabile ale statului înscrise şi comparate în ideea balansării lor şi supuse autorizării Parlamentului. Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are un caracter obligatoriu. Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor publice nu sunt posibile decât dacă bugetul de stat a devenit lege prin aprobarea lui de către Parlamentul ţării.
Dar pornind de aici, rolul bugetului de stat se schimbă de-a lungul timpului. În perioada capitalismului liberal prin politicile bugetare, pe calea facilităţilor fiscale şi a subvenţiilor se stimula, poate, într-o oarecare măsură, dezvoltarea industriei naţionale. Dar, cu toate acestea, statul se implica prea puţin în problemele economice, iar doctrina economică poate fi rezumată prin principiul “laissez – faire, laissez passer” – a limitării intervenţiei statului în domeniul economic. In această perioadă, acţiunile economice erau la începuturile lor şi erau relativ modeste. Odată, însă cu trecerea timpului, dezvoltarea activităţilor economice, şi îndeosebi o dată cu anii Marii Crize Economice (1929-1933), sectorul public începe să se dezvolte, statul adaugă la cheltuielile sale clasice de consum şi cheltuieli de capital (investiţii în activităţi economice). Astfel din toate aceste elemente rezultă creşterea rolului statului de redistribuitor al resurselor, al veniturilor din economie, rolul său intervenţionist. Instrumentul principal folosit în această acţiune este bugetul statului. Prin intermediul bugetului, în multe ţări, se redistribuie până la 40% din Produsul Intern Brut. Este perioada în care asistăm la trecerea de la bugetul de mijloace (resurse necesare susţinerii activităţilor statului), la bugetul de mijloace şi obiective (resurse şi acţiuni la care statul se angajează. Resursele cuprinse în cadrul bugetului de stat nu mai servesc exclusiv consumului, bugetul de stat nu mai este un simplu instrument de mobilizare a veniturilor, el este acum activizat în cadrul politicilor economice. Statul foloseşte politicile bugetare pentru a atinge o multitudine de obiective în domeniul economic şi social.
Bugetul îşi măreşte simultan sfera în timp şi spaţiu. Apar astfel, bugetele pluri-anuale şi bugetul public naţional. In acelaşi timp capată noi dimensiuni şi noţiunea de echilibru bugetar. De la echilibrul bugetar de stat se trece spre echilibrul economic general şi de la echilibru pe termen scurt se trece la realizarea echilibrului dinamic în cadrul bugetelor pluri-anuale. Dacă în activitatea economică acţionează legile pieţei, în domeniul public apar primele încercări de modelare şi planificare la nivel macroeconomic pentru folosirea bugetului ca instrument de stabilire şi transmitere a priorităţilor macroeconomice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Elemente de Finante Publice.doc
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Termenul de impozit provine din latinescul “imponere” (a stabili cu forţa). În pre capitalism cu termenul de impozit erau denumite tot...
INTRODUCERE Prin acest referat se urmăreşte a se reliefa principalele impozite directe în sistemul fiscal românesc în prezent punându-se accentul...
Profesor: Gyorgy Attila Finante: ansamblul de relatii monetare care au un continut economic care poate aparea intre diversi actori de pe piata...
Capitolul 1. Conceptul de control financiar Conceptual, controlul financiar este examinat: - ca parte integranta a managementului la nivel micro...
BAZELE TEORETICE ALE CONTROLULUI ECONOMIC, FINANCIAR SI GESTIONAR 1.1. Definirea notiunii de control Într-o manierã foarte simplã controlul ar...
1. Continutul si etapele procesului bugetar în România 1.1. Interpretari si semnificatii cu privire la bugetele publice Bugetele publice apar...
Te-ar putea interesa și
1. Continutul si etapele procesului bugetar in Romania 1.1. Interpretari si semnificatii cu privire la bugetele publice BUGETELE PUBLICE...
ABSTRACT This work intituled „Taxes and local duties at Bistrita’s town hall ” has the target to find and deliberate upon the essential aspects...
S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVAS.A. este organizată ca o societate pe acţiuni, condusă de Consiliul de Administraţie, a cărui componenţă este...
CAPITOLUL 1 Organizarea şi funcţionarea Primǎriei Municipiului Iaşi 1.1 Organizarea administraţiei publice locale Termenul administraţiei...
CAPITOLUL I: ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA DIRECTIEI ECONOMICE SI DE FINANTE PUBLICE LOCALE DIN CADRUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI IASI I 1: SCURT...
Primăria Municipiului Iaşi Capitolul I: Organizarea şi funcţionarea Primăriei Municipiului Iaşi 1.1 Scurt istoric Orasul Iaşi se numără printre...
Cap I Prezentarea societatii 1.1.Scurt istoric SC Divers COM IMPEX SRL este o socitate comerciala cu raspundere limitata, fiind o persoana...
I. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA LA S.C.COMPLEX HOTELIER UNIREA. S.A. 1.1 Istoricul societatii SC Complex Hotelier Unirea SA si-a inceput...