Investiții Publice

CAPITOLUL 1

INVESTITIILE SI ROLUL LOR ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANA

1.1. Definirea notiunii de investitie

1.2. Rolul investitiilor în modernizarea economiei

1.3. Strategii investitionale

1.4. Participantii la realizarea investitiilor

1.1. Definirea notiunii de investitie

În literatura de specialitate termenul de investitie este privit pe doua planuri: primul, mai larg reprezentat de investitiile financiare si al doilea, mai restrâns, al investitiilor de capital.

Investitiile financiare sunt reprezentate din orice plasament de capital, cu rolul de a obtine un anumit beneficiu (profit).

Astfel, cumpararea de actiuni sau de alte titluri de valoare, plasarea de sume de bani la banci, alocarea de fonduri pentru dezvoltarea de afaceri (cu scopul de a obtine dividende, dobânzi si profituri) – reprezinta investitii financiare.

Pe planul al doilea, cel al investitiilor de capital, agentii economici (atât cei publici cât si cei privati) achizitioneaza noi mijloace fixe si se modernizeaza cele existente.

Investitiile de capital au loc în economia reala precum si în domeniile social – culturale, constituind baza cresterii economice si al dezvoltarii sectoarelor social – culturale.

Investitiile au un caracter novator, schimba situatia economica existenta, apar noi elemente tehnologice decât cele cunoscute anterior. Investitiile vizeaza activitatea economica viitoare, implicând astfel un însemnat factor de risc, ele reprezinta privarea de un consum cert astazi, în schimbul unei sperante viitoare, pe care o certifica specialistii.

Investitiile publice (statului) sau ale unui agent economic pot fi facute în propria sa tara sau în alte tari. Investitiile dintr-un stat pot avea surse interne si/sau surse externe atrase, deci procesul investitional are determinari endogene si exogene. Atunci când se combina cele doua surse de provenienta a capitalului (interna si externa), activitatea investitionala desfasurata se numeste investitie mixta. Agentii economici straini pot realiza investitii proprii, fara participare autohtona.

În România se pot realiza trei categorii de investitii:

1) investitii proprii, românesti (autohtone);

2) investitii mixte, cu capital românesc si strain;

3) investitii straine, cu capital extern.

Corelatia dintre investitii si cresterea economica este dubla: pe de o parte, investitiile influenteaza cresterea economica prin volumul lor; pe de alta parte cresterea economica este influentata de calitatea investitiilor realizate, aspect ce se reflecta în eficienta economica a investitiilor.

Desfasurarea normala a procesului de productie presupune contributia mai multor factori (capital fix, munca, materii prime), iar în cadrul acestora, un rol deosebit de important îl ocupa capitalul fix. Crearea de noi utilaje, precum si aducerea parametrilor celor existente la nivelul impus de progresul tehnic contemporan, se realizeaza numai prin investitii. În acest context, investitiile de capital reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza sau se achizitioneaza noi capitaluri fixe, productive sau neproductive, se dezvolta, se modernizeaza si se reutilizeaza cele existente. Prin investitii publice de capital se asigura construirea de noi unitati economice, dezvoltarea, modernizarea si reutilarea celor existente, precum si construirea, largirea si amenajarea obiectivelor cu caracter social – cultural si de locuinte.