Bazale Teoretice și Metodologice - C1

Capitolul I .

BAZELE TEORETICE SI METODOLOGICE

I.1 – Scurt istoric

A doua jumatate a secolului al XX-lea o fost marcata de schimbari importante ce ne-au afectat toate aspectele vietii. Traim trasformari majore ale societatii de la perioada industriala la cea postindustriala, bazate pe informatie si cunostinte. Aceste schimbari si transformari ne modifica modul de a a gandi si de a ne vedea pe noi , sistemele din care facem parte, mediul in care traim si modul in care vedem lumea.

O viziune asupra lumii este ca o lentila prin care noi percepem peisajul si aceea devine realitatea noastra. Cei ce vad lumea prin lentilele timpurilor trecute vor vedea o lume diferita de cea a celor ce privesc prin lentilele creeate recent..

Aceasta viziune asupra lumii are multe dimensiuni: socio-culturala, cea socio-tehnica, cea socio-economica, cea organizationala, si cea stiintifica pentru a numi doar cateva dintre ele.

Aceste dimensiuni interactioneaza si se influenteaza reciproc exprimand interactiunea ca o emergenta a noii viziuni asupra lumii foarte diferita de cea din perioada industriala.

Aceasta schimbare dintr-o perioada in alta este denumita adesea ”shimbarea de paradigma”. Atunci cand apar noi etape in evolutia societatii, utilizarea continua a vechii paradigme, vechile lentile prin care se privea lumea, creeaza probleme din ce in ce mai mari.

In ultimele patru sau cinci decade, am fost pusi fata in fata cu situatii problema din ce in ce mai presante si mai complexe apartinand unor sisteme interconectate de opereaza in medii dinamice. Si am invatat sa recunoastem limitarile de perspectiva , metoda si unelte ale orientarii stiintifice traditionale.

Stiinta moderna a inceput acum 400 de ani si una din presupunerile sale de baza, a fost aceea ca natura este guvernata de legi universale.

Ilya Prigogine a demonstrat cum stiinta s-a bazat pe ideea cauza-efect. „ La baza viziunii fizicii clasice sta convingerea ca viitorul este determinat de prezent si ca prin studiul atent al prezentului vom putea cunoaste ceea ce se va intampla in viitor. Aceasta a fost mai mult decat o posibilitate teoretica in acelasi timp aceasta predictibilitata nelimitata a fost un element esential al imaginii stiintei clasice. Pentru multi oameni de stiinta clasici stiinta a reprezentat o ocazia de a merge dincolo de aparente pentru a atinge o lume atemporala a rationalului suprem”.

Cu alte cuvinte stiinta clasica era dominata de determinism . Karl Poper descrie cum determinismul este integrat in conceptul legilor fizice ale naturii, din punct de vedere istoric cineva poate sa priveasca asupra ideii de determinism stiintific ca rezultatul inlocuirii ideii de Dumnezeu cu ideea de Natura, si ideea de legi divine cu cea de legi naturale; natura sau poate legea naturii este omnipotenta si omniscienta, repara totul dinainte. In contradictie cu Dumnezeu care este neingaduitor si care poate fi cunoscut doar prin revelatii , legile naturii pot fi descoperite prin rationamentul si experientele facute de oameni si daca cunoastem legile naturii putem prezice viitorul doar utilizand metode rationale si datele prezente

Roger white afirma ca „ Determinismul stiintific traditional sugera ca lumea inconjuratoare este regulata si predictibila si ca natura atemporala si universala poate fi inteleasa prin studierea partilor izolate.”

Timp de mai multe secole oamenii de stiinta au vazut lumea in termenii instrumentelor conceptuale si matematice disponibile - precum formele regulate ale geometriei Euclidiene.

Newton a fost primul mare om de stiinta determinist . Teoria sa a gravitatiei a stabilit bazele Mecanicii si a furnizat o paradigma sau un model pe care stiinta a continuat sa emuleze.

Newton a vizualizat stiinta precum studiul unui univers ordonat deterministic , un univers regulat si predictibil precum un ceas.Utilizand aceasta paradigma stiinta a avut fara tagada, succes. timp de 300 de ani oamenii de stiinta au utilizat abordarea lui Newton pentru a gasi noi arii ale cunoasterii.

Punctul de vedere clasic determinist este foarte puternic si a supravietuit chiar si teoriei relativitatii si a celei a fizicii cuantice cu toate ca acestea din urma au oferit unele raspunsuri negasite pana atunci.(Roger White)

Viziunea newtoniana nu ne permite sa vedem lumea asa cum este ea in realitate. Oamenii de stiinta in general incearca sa se delimiteze de lumea reala in intregime, intrand in laboratoare si concentrandu-si atentia asupra unor mici parti din mediul, pe care ei le-au izolat si pe care la pot controla in cele mai mici detalii.

Daca munca in laborator nu este fezabila se folosesc metodele statistice pentru a caracteriza procese sau fenomene eliminand din cercetatare ZGOMOTUL sau erorile mici(cantitatile neglijabile). Metodele stiintifice traditionale simplifica datele pana la o schema coerenta , dar elimina in acest fel si complexitatea specifica lumii reale.

Astfel, lumea descrisa de oamenii de stinta pana acum este o lume alcatuita din forme geometrice simple de tipul triughiuri , cercuri, conuri la care se adauga parabole, hiperbole si linii drepte, acestea sunt elementele geometrice apartinand savantului grec Euclid.