Încălzirea globală curs 12

Clima este în continuă schimbare din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Dacă însă până în ultima sută de ani schimbările se datorau în exclusivitate unor cauze naturale, în prezent factorul antropic are o importanţă foarte mare în acest proces. Nimeni nu poate spune foarte clar care este partea care se datorează omului şi care naturii în momentul de faţă. Există numeroase opinii şi polemici, însă un lucru este foarte clar: în prezent, clima terestră se ncălzeşte într-un ritm alert, cu consencinţe greu de cuantificat pe termen mediu sau lung. Doar în ultimul deceniu a devenit evidentă schimbarea, atât în ceea ce priveşte regimul termic, dar mai ales în ceea ce priveşte fluctuaţiile generatoare de fenomene meteo extreme, proprii unui climat în schimbare rapidă.

Dintre toţi factorii care influenţează clima, se pare că cel de care trebuie ţinut seama în cel mai înalt grad este acela al emisiei de CO2 în atmosferă, datorită efectului de seră produs. O dovadă în acest sens este dată de graficele din fig.12.1 în care este reprezentată variaţia temperaturii medii din ultimele zeci de ani, variaţia cantităţii de CO2 emisă de activităţile umane şi variaţia activităţii solare. Concluzia care poate fi trasă foarte uşor este că actuala încălzire nu este determinată de o intensificare a acitiviăţii solare, dar este în strânsă corelaţie cu emisia de dioxid de carbon.

Fig.12.1. Variaţia temeperaturii medii, a conţinutului de CO2 în atmosferă şi a numărului de pete solare în ultimii 150 de ani

În continuare este prezentată o sinteză a materialelor apărute în presa de specialitate în ultimii ani pe tema încălzirii globale.

Noua din cei mai „fierbinti“ zece ani s-au petrecut din 1995 si pina in prezent, iar animalele sint influentate de caldura globala, dar si de recentele schimbari de temperatura, conform unui articol publicat de „The Guardian“. Unele specii, cum ar fi marmotele, ies prematur din hibernare, altele slabesc, iar ciclurile de imperechere a pasarilor, reptilelor si broastelor testoase au fost date peste cap. „Ecosistemul este un lant foarte delicat si a fost derutat de schimbarile vremii“, spune Germana Spunznar, de la Universitatea Sapienza din Roma.

Fenomenele neobisnuite readuc in discutie vinovatul bun la toate, adica incalzirea globala. „Fenomenele extreme precum tornadele, variatiile mari si bruste de temperatura sau intensificarile vintului sint mult mai frecvente in ultimii ani decit in trecut“, constata si Roxana Bojariu, meteorolog previzionist in cadrul INM.

Incalzirea globala a devenit de la un timp „posibila“ explicatie a tuturor fenomenelor naturale neortodoxe: deplasarea tropicelor, extinderea deserturile, valurile reci si, mai nou, intensitatea uraganelor. Doua studii publicate recent in Statele Unite au contrariat comunitatea stiintifica: ele stabilesc legatura dintre intensitatea cicloanelor si incalzirea climatica. „S-ar parea ca exista o legatura istorica intre variatiile de temperatura la suprafata Oceanului Atlantic si activitatea ciclonica tropicala, din secolul al XIX-lea“, au indicat Michael Mann, de la Universitatea din Pennsylvania, si Kerry Emanuel, de la Massachusetts Institute of Technology.

Oamenii de stiinta prevad, de altfel, si o serie de efecte viitoare ale incalzirii globale. O planeta mai calda va avea si mai multe precipitatii, in opinia lor, dar oamenii nu vor avea capacitatea de a gestiona cantitatile mari de apa. „Mama natura nu va mai actiona ca un rezervor, asa cum s-a intimplat in trecut. Apele vor veni toate deodata si nu va exista posibilitatea de a le gestiona“, spune Tim Barnett, de la Institutul de Oceanografie Scripps, adaugind ca viitorul va aduce mai multa ploaie si mai putine zapezi. De altfel, la ritmul de topire a ghetarilor, acestia vor disparea cu totul in numai citiva zeci de ani.

Daca fenomenul incalzirii globale va continua in acest ritm, Oceanul Arctic va fi la fel de cald ca acum 130.000 de ani, iar nivelul marilor va creste cu peste sase metri, avertizeaza Ker Than, editor al publicatiei livescience.com. „Procesul va fi ireversibil in a doua jumatate a acestui secol, atit timp cit nu se va interveni cu masuri ferme de reducere a emisiilor de gaze de sera in urmatoarele decenii“, prognozeaza, la rindul sau, Jonathan Overpeck, de la Universitatea din Arizona si realizator al mai multor studii asupra tendintei.

In afara efectelor resimtite la scara larga, incalzirea globala mai aduce schimbari dramatice pe care oamenii de stiinta incep sa le perceapa din ce in ce mai acut. „Caile ferate se deformeaza, virfurile muntoase se fisureaza si creeaza prapastii. Zone muntoase intregi isi pierd echilibrul, creind scurgeri de gheata si noroi, care inainteaza cu viteza unui BMW pe autostrada“, detaliaza Robert Roy Britt. Suprafata zonelor din emisfera nordica supuse inghetului sezonier a scazut cu 20% in secolul 20, iar in ultimii 20 de ani tendinta s-a accelerat vizibil. Ocurenta tot mai frecventa a alergiilor in ultimele decenii poate fi si ea pusa pe seama incalzirii globale si a sporirii cantitatii de dioxid de carbon. „Plantele sint stimulate sa produca mai mult polen, iar numarul ciupercilor este si el in crestere“, se arata intr-un studiu recent al cercetatorilor americani.

Acum 8.200 de ani, temperaturile urcau incet si sigur, pina cind, la un moment dat, planeta s-a racit brusc pentru o suta de ani. Torbjorn E. Tornqvist, geolog la Universitatea Illinois din Chicago, sustine ca fenomenul se poate repeta in viitorul apropiat, din cauza incalzirii globale, fisiile de gheata din Groenlanda fiind foarte sensibile la temperaturile din ce in ce mai ridicate. O cercetare despre „inghetarea“ Polului Nord da de asemenea indicatii de lectura pentru urmatorul secol conform unui articol din „Epoch Times“. Acum 55 de milioane de ani, temperatura medie la Polul Nord era de plus 24 de grade Celsius, arata o echipa internationala de savanti, dupa o expeditie in aceasta regiune. „Era foarte placut pentru inot, mai cald decit Marea Nordului de astazi“, spune Appy Slujis, de la Universitatea Utrecht din Olanda, unul dintre exploratorii-cercetatori, explicind schimbarea de temperatura printr-o emisie masiva de gaze de sera, depozitate pe fundul oceanului si tulburate de un cutremur.