Podișuri în România

CURS 1

PODISUL MOLDOVEI

Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 km².Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei.

In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad si Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data de limita de N a extensiunii pietrisurilor de Balabanesti de varsta pleistocena, care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,Podisul Moldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei in centru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia Falciu- Plopan ( Bacau – Vaslui ).

Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre Carpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul – corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S.In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nutasca – Ruseni, ( cinerite – tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc.

Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V.

Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord – dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea S.Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhus – Negresti,. La inceputul dacianului la linia Adjud – Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui – Campia Covurlui.

Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Barbosi alcatuita din argile si nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca – Lozna si Poiana – Zboristea ( Suceava ) s-au format turbarii.

Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub un grad ( 2-4 m la km ) de la N –V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Balabanesti.Ea este efectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Balabanesti in Romanian Superior in faza Valaha .

RELIEFUL

O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri ale raurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altele mai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio – deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si S urmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.In acelasi fel dinspre N inaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformari si remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelor hidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului printr-o serie de captari succesive efectuate de un rau sudic asupra unor cursuri ce se desfasurau dinspre munti spre Prut.Argumentele acestei teorii : existenta unor sei largi pe interfluviul din stanga Siretului in dreptul Siret, Subcarpatilor Sucevei si Moldovei ( seile Lozna, Bucecea si Ruginoasa ).

Prezenta unor pietrisuri in alternanta cu nisipuri cu elemente carpatice atat pe aceste sei cat si pe partea superioara a dealurilor de la E si V de Siret.

Combatantii acestei ipoteze au prezentat urmatoarele contraargumente :

-seile pot fi de eroziune diferentiata la obarsia unor paraie cu desfasurare opusa ;

- pietrisurile si nisipurile de pe aceste sei provin din alterarea gresiilor si conglomeratelor sarmatiene din substrat si nu din niste foste albii ;

- intreaga serie a teraselor Siretului care se ridica la peste 400 m,altitudine absoluta ( 210 m altitudine relativa ), pastreaza cu paralelism accentuat actualul curs, iar terasele superioare se afla la altitudini mai mari decat saua de la Ruginoasa ;