Structura socio-economică a populației

Structura sociala

Se imparte in mai multe categorii: structura etnica, structura rasiala, structura lingvistica, structura pe medii, dupa nivelul de iunstruire si dupa religii.

Structura etnica a populatiei fost un process istoric indelungat, cu perioade complicate, care au generat situatii deosebit de complexe.In aceste conditii s-a realizat selectia elementelor commune care definesc astazi continutul notiunii de etnie.

La baza oricarei etnii sta limba, graiul comun, aceleasi obiceiuri, traditi culturale etc. toate grupate pe un teritoriu bine determinat.

Etniile au existat din cele mai vechi timpuri, de la cele mai simple forme până la organizarea statală de astăzi.

Etnogeneza, procesul de formare a oricărui popor, este, aşadar, îndelungată şicomplexă. Ea are un caracter istoric şi actual, generând, în ultimă instanţă, diversitatea de popoare ce trăiesc astăzi pe glob.

Omogenitatea structurală şi teritorială a unei etnii stă la baza tuturor formaţiunilor statale şi delimitării lor spaţiale. Pornind de la o omogenitate structurală în proces continuu de formare (lingvistic, cultural, economic), la început toate statele au traversat faze de coagulare, de la forme iniţiale (trib, obşti) la forme intermediare (oraşe, state, ducate, cnezate etc.), apoi forme

superioare (de tip voievodate, provincii etc.), până la forme statale unitare.

Formele statale unitare sunt astfel rezultatul recunoaşterii etnice (în principal

omogenitate etnică a populaţiei, omogenitate lingvistică şi religioasă) în teritoriu. În asemenea condiţii au apărut graniţele, ca linii convenţionale de delimitare între structuri etnice distincte. Nu trebuie omis faptul că o graniţă poate izola o parte dintr-o structură etnică sau alta de trunchiul naţional unitar, rămânând în convieţuire cu structura etnică majoritară.

Această structură izolată poate fi predominantă în anumite zone de graniţă,

dispersată într-un spaţiu nelimitat sub forme de “enclave” sau alte forme condiţionate de anumite evoluţii istorice. Acestea sunt situaţii obiective ce impun relaţii de bună vecinătate între naţiuni.

În acest sens, analogia, pe care o face marele nostru geograf Simion Mehedinţi, între o graniţă şi linia ţărmului, încercând să evidenţieze complexitatea situaţiei şi într-un caz şi în altul, este relevantă: “Graniţa aşadar o putem considera ca o margine oarecare asemănătoare cu fâşia care desparte marea de uscat. Pe hărţi vedem o linie ca ţărmul

mării. Cartograful nu spune adevărul când fixează aceea linie, pentru că valurile mişcându-se necontenit, mai ales în mările cu flux şi reflux, ele nu se opresc la asemenea hotare, ci înaintează şi se retrag în fiecare clipă”.

Structura rasiala

Presupune o repartitie a populatie pe glob, oamenii intalnind in cadrul acestui proces, conditii naturale pe care au trebuit sa le infrunte.In functie de conditiile oferite de natura si de modul de viata atat de diferentiat , au aparut grupari umane ce se deosebesc intre ele prin trasaturi fizice distincte, care definesc in cele din urma principalele rase.

Intre aceste rase exista o serie de trasaturi fiziologice, psihice,genetice, ce domina elemental ce le diferentiaza.

Fiecare populaţie umană prezintă o mare varietate genetică. Nu există rasă pură, în sensul unei populaţii omogene genetic. Evident, că sub influenţa, îndeosebi a factorilor geografici, diverse grupe umane se remarcă prin însuşiri fizice distincte care vizează: culoarea pielii, forma părului, ochilor, buzelor sau feţei, în general. Pe baza trăsăturilor fizice generale s-a realizat o anumită structurare a populaţiei pe rase mari şi a acestora pe

categorii mai restrânse.

Rasa europeană, se distinge prin talia mijlocie, culoarea deschisă a pielii, părul moale şi drept sau uşor ondulat, negru sau castaniu, roşcat sau

blond, nasul proeminent şi ochii mari, larg deschişi de culori foarte diferite, albaştri, căprui, cenuşii, negri, verzi.

Pe teritoriul Europei rasa albă cuprinde mai multe ramuri şi anume:

- ramura nord-europeană este prezentă în Scandinavia, Ucraina, partea europeană a Rusiei, iar în areale mai restrânse, în nordul Marii Britanii şi al Germaniei.

- ramura sud-europeană (mediteraneană), este răspândită în bazinul Mării

Mediterane.

- ramura est-europeană ocupă partea de răsărit a Europei.

Mongoloizii formează majoritatea populaţiei Asiei Centrale şi de Est. atât pe

continent, cât şi pe insulele învecinate (afară de indonezia), în Coreea, în Indochina, iar în Oceania formează majoritatea locuitorilor insulei Hawai, datorită imigrării în aceste insule a japonezilor şi filipinezilor.

Din grupa mongoloizilor, fac parte de asemenea, populaţia băştinaşă a Asiei de Nord şi eschimoşii din America. În sfârşit, mongoloizii amestecaţi parţial cu negroizii, predomină pe insula Madagascar.