Nutriție

CURS 1

Cap. 1 NECESARUL DE ENERGIE

NECESARUL DE ENERGIE

Energia legăturilor chimice din P, L şi G este transformată, prin procese metabolice, în alte forme de energie o parte din rezerva de energie a organismului este stocată în legăturile macroergice.

Energia alimentelor se măsoară prin arderea lor în bomba calorimetrică şi se exprimă în kcal sau kJ

1 kcal=4,184 kJ

1 kcal = cantitatea de căldură necesară pentru a creşte cu 1°C (de la 14,5 °C la 15,5 °C) temperatura unui kg de apă.

Energia furnizată de alimente reprezintă ENERGIA BRUTĂ. Organismul utilizează numai acea parte din energia brută, care provine din nutrienţii ce au străbătut bariera digestivă, numită ENERGIE METABOLIZABILĂ. ENERGIA NETĂ este energia utilizată în anabolism.

Dacă se cunoaşte conţinutul de P, L şi G din 100 g produs, se poate determina energia totală (Et), exprimată în kcal, furnizată de 100 g produs.

COEFICIENŢII CALORIGENI 1g P = 4,1 kcal

1g L = 9,3 kcal

1g G = 4,1 kcal

1g alcool = 7 kcal

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ NECESARUL ENERGETIC

a.) METABOLISMUL BAZAL (MB)

b.) COMPOZIŢIA ALIMENTELOR

c.) ACTIVITATEA FIZICĂ

d.) ALŢI FACTORI

a.) MB = necesarul energetic al unui adult tânăr, sănătos, în repaus absolut, în stare de veghe, calm emotiv, la 20°C

MB energia necesară asigurării funcţiilor vitale ale organismului (de ex. activitatea inimii, circulaţia sângelui, sinteza substanţelor proprii, menţinerea concentraţiei normale a parametrilor biochimici din sânge, a ionilor intra- şi extracelulari)

MB = 1 kcal/h şi kcorp ( 1 kcal x 24 h x 75 kg = 1800 kcal)

MB este influenţat de sex (MB femei < MB bărbaţi cu 5-10%) şi de vârstă (MB copii > MB adulţi > MB vârstnici)

b.) CONSUMUL ŞI COMPOZIŢIA ALIMENTELOR

Energia necesară ingerării hranei măreşte MB cu 10-15%. Această creştere depinde de compoziţia alimentelor. Astfel:

P măresc MB cu 30-40%, L măresc MB cu 5-14%, G măresc MB cu aprox. 5%

c.) ACTIVITATEA FIZICĂ

Este factorul hotărâtor în stabilirea necesarului de E.

Activitatea fizică a unui individ constă în:

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ, ACTIVITATEA NEPROFESIONALĂ

d.) ALŢI FACTORI:

- GREUTATEA CORPULUI ŞI COMPOZIŢIA SA

cu cât cantitatea de ţesut adipos este mai mare, cu atât necesarul de E este mai mic.

- VÂRSTA

modifică necesarul energetic din următoarele motive:

- schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului;

- reducerea metabolismului bazal;

- reducerea activităţii fizice după vârsta de 40 de ani, se diminuează necesarul energetic cu 10% pentru fiecare 10 ani de viaţă

- prin incidenţa mai mare a bolilor.

- CLIMA

în zonele calde consumul de alimente este mai mic decât în zonele reci dar influenţa climei asupra necesarului energetic este greu de stabilit.

NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI

Pentru a se stabili necesarul zilnic de energie al unui individ, se ia drept criteriu de comparaţie recomandarea FAO/OMS privind necesarul de E al unui barbat de refrinţă sau etalon (25 ani, 65 kg) şi al unei femei de referinţă sau etalon (25 ani, 55 kg).

Consumul de energie al unui bărbat şi al unei femei de referinţă s-a calculat considerând că fiecare consacră 8 ore pe zi pentru odihnă, 8 ore pentru muncă şi 8 ore pentru ocupaţii neprofesionale.

NOU-NĂSCUŢII au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor deoarece procesele anabolice (creşterea şi dezvoltarea) sunt foarte intense, metabolismul bazal şi activitatea dinamică specifică sunt crescute. COPIII ŞI ADOLESCENŢII au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor, necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică normală şi pentru o activitate fizică intensă, caracteristică vârstei

metabolismul bazal este intens (în special la băieţi).

principalul criteriu pentru stabilirea necesarului total de energie este creşterea, urmărindu-se să se asigure o dezvoltare optimă.

Conform FAO/OMS, necesarul energetic al adolescenţilor este pentru băieţi cu 12-13% şi pentru fete cu aprox. 4% mai mare decât al adulţilor de 25 ani.

SURSE ALIMENTARE DE ENERGIE

Toate alimentele conţin o cantitate oarecare de energie.Aportul energetic al alimentelor depinde de:conţinutul de P, L şi G conţinutul în substanţă uscată