Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 9042
Mărime: 53.14KB (arhivat)
Publicat de: Draga Tănase
Puncte necesare: 0

Extras din curs

I. Prelegerea Componentele sistemului organizatorico - administrativ

Orice sistem organizatorico-administrativ priveşte modul de organizare, conducere şi de punere în practică a valorilor materiale şi spirituale într-o societate sau comunitate, dispusă într-o ierarhie dată (sistem social) şi constituită într-o formă politică (Stat), în vederea satisfacerii nevoilor oamenilor prin intermediul administraţiei publice, în care rolul principal îl joacă instituţia.

Societatea:

-definiţie

-componentele societăţii:

-sistemul normativ-organizatoric

-tipul de relaţii

-valorile materiale, morale şi umane

-criteriile care stau la baza clasificării tipurilor de societăţi

-dezvoltarea economico-socială

-industrializării

-politice

Fiecare dintre aceste tipuri de societăţi conţin trăsături definitorii pentru una sau mai multe entităţi sau comunităţi sociale, privitoare la relaţiile economice, politice, culturale etc., dar şi anumite particularităţi de limbă, tradiţii, obiceiuri, religie etc., care le deosebesc unele de altele.

Sistemul social

-definiţie

-organizarea societăţii

-palierul superior

-palierul de bază

-palierul intermediar

Statul

-definiţii

-tipurile de putere într-un stat

-legislativă

-executivă

-judecătorească

Administraţia publică

-cuprinde

-conţinutul principal al activităţii puterii executive

-sistemul de autorităţi publice prin care se înfăptuieşte puterea executivă

-conducerea unui agent economic sau instituţii social-culturale

-un compartiment din unităţile direct productive sau instituţii social-culturale

Instituţia

-definiţie

-terminologie

-caracteristici

II. Prelegerea Forme de organizare a organismelor politice prestatale

-moştenirea romană

-aşezări rurale

-canabae

-princeps lori

-praefectus castrorum

-pagus

-aşezări urbane

-consiliul municipal: ordo decurionum

-atribuţii

-conducerea: duumvirii(un an) sau quattuorvirii(cinci ani)

-primarul

-edilii:aediles

-atribuţii

-chestorii: questores

-fortificaţiile romane

-comandant

-subalterni

-ostaşii

-dacii liberi

-obşti săteşti sau uniuni de obşti săteşti, denumite jupe

-sfatul oamenilor buni şi bătrâni

-scrisoarea greacă din 374

-conducători militari – princeps locorum; mai târziu: „mai marii satelor”: seniores villarum, identificaţi cu jupanii

-jupanatul

-influenţa romano-bizantină la nord de Dunăre

-termenii: -fossatum

-cohortem – curte – dvor

-civitatem – cetate

-alţi termeni: -lex

-judex

-biserică

-dux etc.

Preview document

Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 1
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 2
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 3
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 4
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 5
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 6
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 7
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 8
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 9
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 10
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 11
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 12
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 13
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 14
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 15
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 16
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 17
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 18
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 19
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 20
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 21
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 22
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 23
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 24
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 25
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 26
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 27
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 28
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 29
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 30
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 31
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 32
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 33
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 34
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 35
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 36
Structura Prelegerilor Cursului Istoria Instituțiilor Medievale Românești - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Structura Prelegerilor Cursului Istoria Institutiilor Medievale Romanesti.doc

Alții au mai descărcat și

Formarea Statelor Medievale Românești

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNESTI Premisele formarii statelor medievale românesti. Odata cu desavâr¬sirea procesului de formare a poporului...

Voievodatul Transilvaniei

Regionimul Transilvania, derivat din latina medievala de cancelarie, este un cuvânt compus din termenii "trans" (peste, dincolo) si "silva"...

Cele două capitale în viziunea călătorilor străini

Ca şi în secolele anterioare şi în secolul XIX numărul călătorilor străini a continuat să fie mare, majoritatea fiind burghezi, de profesii...

Trăsăturile culturii geto-dacice în epoca La Tene

TRASATURILE CULTURII GETO-DACICE IN EPOCA LATENE INTRODUCERE Fara a putea spera ca vom obtine raspunsuri comparabile prin profunzime si multimea...

Religia în Dacia Romana și Moesia Inferior

RELIGIA IN DACIA ROMANA SI MOESIA INFERIOR. CRESTINISMUL Introducere Propovaduirea crestina a intampinat de la inceput unele piedici si...

Evoluția economiei României între 1918 și 1938

Romania unificata in 1918(Romania Mare) este un stat european mijlociu ,cu o suprafata de 295.049 kmp,o populatie de 18 000 000 de locuitori...

Sfetnicii lui Ștefan Cel Mare

LOGOFEŢII • ION DOBRUL 1457 – 1468 • TOMA 1468 – 1474 • IOAN TĂUTU 1475 – 1510 PRIM-SFETNICII • COZMA ŞANDROVICI 1457 • MANOIL CEL MARE 1458...

Domnia lui Ștefan cel Mare

Capitolul 1 Epocă de maximă afirmare politică a Moldovei medievale din prima parte a domniei lui Ştefan cel Mare După moartea lui Alexandru cel...

Ai nevoie de altceva?