Cuprins
- CUPRINS
- CAPITOLUL I: INTRODUCERE IN BAZE DE DATE
- 1. Ce este o baza de date?
- 2. Arhitectura unei baze de date
- 3. Scheme externe
- 4. Scheme conceptuale
- 5. Scheme interne
- 6. Introducere in proiectarea bazelor de date
- CAPITOLUL AL II-LEA: MODELUL LOGIC AL DATELOR
- 1. Modelarea logica a datelor
- 2. Vederile utilizatorilor
- 3. Construirea unei vederi utilizator
- * 4. Integrarea vederilor utilizatorilor
- CAPITOLUL AL III-LEA: MODELE DE BASE DE DATE
- 1. Modelul relational de baze de date
- 1.1. Limbaje de prelucrare a datelor pentru modelul relational
- 1.1.1. Algebra relationala
- 1.1.2. Calculul relational pe tupluri
- 1.1.3. Reducerea algebrei relationale la calculul relational
- pe tupluri
- 1.1.4. Calculul relational pe domenii
- 1.1.5. Reducerea calculului relational pe tupluri la calculul
- relational pe domenii
- 1.1.6. Reducerea calculului relational pe domenii la algebra
- relationala
- 1.2. Limbaje relationale de cereri
- 1.2.1. ISBL - limbaj de tip algebra relationala
- 1.2.2. SQUARE - limbaj intermediar intre algebra relationala si
- calculul relational pe tupluri
- 1.2.3. QUEL - un limbaj de tip calcul relational pe tupluri
- 1.2.4. Query-by-Example - limbaj de tip calcul relational pe
- domenii
- 1.3. Descrierea bazelor de date de tip relational
- 2. SQL
- 2.1. SQL interpretabil
- 2.2. SQL programabil
- 3. Modelul retea
- 4. Modelul ierarhic (arborescent)
- 5. Compararea modelelor
- CAPITOLUL AL IV-LEA: SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE (SGBD)
- 1. SGBD INGRES
- 2. SGBD SYSTEM R
- 3. SGBD ORACLE
- * 4. SGBD dBASE
- 5. SGBD DBTG
- 6. SGBD IMS
- 7. Alte SGDB-uri
- 7.1. DATACOM/DB - tip liste inversate
- * 7.2. TOTAL - tip retea
- 7.3. IDMS - tip retea
- 7.4. ADABAS - tip hibrid
- * 7.5. System 2000 - tip ierarhic
- 7.6. DB2 - tip relational
- * 7.7. DaTaSyS - tip relational
- 7.8. NOMAD - tip relational
- * 7.9. RELGRAF - tip relational
- CAPITOLUL AL V-LEA: CONSTRUIREA UNEI BAZE DE DATE
- 1. Dependente in baze de date
- 1.1. Dependente functionale
- 1.2. Descompunerea schemelor relationale
- 1.3. Dependente multivaloare
- 1.4. Dependente generalizate
- 2. Forme normale ale bazelor de date relationale
- 2.1. Prima forma normala (1NF)
- 2.2. A doua forma normala (2NF)
- 2.3. A treia forma normala (3NF)
- 2.4. Forma normala Boyce-Codd (BCNF)
- 2.5. A patra forma normala (4NF)
- 2.6. A cincia forma normala (5NF)
- 3. Integritate
- 4. Securitate
- 4.1. Securitatea in QBE
- 4.2. Securitatea in SQL
- 4.3. Securitatea in QUEL
- 4.4. Baze de date statistice
- 5. Optimizarea cererilor
- 5.1. Prelucrarea algebrica a cererilor
- 5.2. Optimizari in System R
- 5.3. Algoritmul de descompunere QUEL
- 5.4. Micsorarea numarului de uniuni
- * 6. Construirea unei baze de date de tip retea
- * 7. Construirea unei baze de date de tip arborescent
- 8. Concurenta in bazele de date
- 8.1. Accesul concurent la date
- 8.2. Detectarea erorilor si restabilirea informatiei
- 9. Baze de date distribuite
- 9.1. Reprezentarea bazelor de date distribuite
- 9.2. Optimizarea cererilor in baze de date distribuite
- 9.3. Optimizarea cererilor in sistemul R*
- 9.4. Problema concurentei
- CAPITOLUL AL VI-LEA: MEMORAREA DATELOR UNEI BAZE DE DATE
- 1. Fisiere
- 2. Tipuri de organizare a fisierelor
- 2.1. Fisiere secventiale
- 2.2. Fisiere cu dispersie
- 2.3. Fisiere cu index rar
- 2.4. Fisiere cu index dens
- 2.5. Fisiere cu structura de B-arbore
- * 2.6. Inplementarea modelului logic
- 3. Metode de cautare in fisiere
- 3.1. Fisiere cu indexi secundari
- 3.2. Indicarea partiala a chei de cautare
- 3.3. Cazuri speciale de cautare
- * 3.4. Interpretarea vederilor
- 4. Inregistrari de lungime variabila
- 4.1. Metoda spatiului rezervat
- 4.2. Metoda inlantuirii
- 4.3. Metoda mixta
- * 4.4. Transformarea modelului virtual in model real
- * 4.5. Implementarea modelelor de baze de date in cazul unor entitati
- si relatii de lungime variabila
- CAPITOLUL AL VII-LEA: APLICATII
- 1. Directii de cercetare
- 2. Calculatoare de baze de date
- 3. Interfete
- 3.1. Interfete pentru acces la date
- 3.2. Interfete pentru prezentari de date
- 3.3. Generatoarele de aplicatii
- 3.4. Facilitati de administrare
- 3.5. Dictionare
- 4. Baze de date orientate obiect
- 4.1. Sistemul VISION
- 4.2. Limbajul OPAL
- 5. Baze de cunostinte
- * 6. Exemple
Extras din curs
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN BAZE DE DATE
CURSUL 1
1. Ce este o baza de date?
La inceput calculatoarele au fost utilizate numai pentru calcule aritmetice. Prin cresterea vitezei de calcul, prin cresterea capacitatii de memorare a datelor, prin adaugarea unor noi componente de intrare iesire, prin dezvoltarea unor limbaje de programare s-a ajuns acum la prelucrarea intr-un timp scurt a unei mari cantitati de informatii. Organizarea si gestionarea acestor informatii se face la nivelul bazelor de date.
O baza de date contine toate informatiile necesare despre obiectele ce intervin intr-o multime de aplicatii, relatiile logice intre aceste informatii si tehnicile de prelucrare pentru aceste informatii. In bazele de date se face o integrare a datelor in sensul ca mai multe fisiere sunt privite in ansamblu, eliminandu-se pe cat posibil informatiile redondante. In acelasi timp se permite accesul simultan la aceleasi date a mai multor persoane.
Exemplul 1.1. Pentru o facultate pot fi pastrate de exemplu pe perioade mari de timp informatii privind studentii, personalul, salile, planul de invatamant, aparatura si alte elemente despre care diferite persoane pot cere informatii la un moment dat. Intre aceste elemente exista diferite relatii cum ar fi: unii studenti fac anumite cursuri, unele cursuri se tin in anumite sali, unele aparate se afla in anumite sali, unele persoane pot tine cursuri si alte relatii asemanatoare.
Sistemul de programe cu care se pot construi bazele de date, se pot introduce date in bazele de date si se pot dezvolta aplicatii privind bazele de date se numeste sistem de gestiune al bazelor de date (SGBD). Un SGBD da posibilitatea utilizatorului sa aiba acces la date folosind un limbaj de tip inalt apropiat de modul obisnuit de exprimare pentru a obtine informatii, utilizatorul facand abstractie de algoritmii aplicati pentru selectionarea datelor implicate si a modului de memorare a lor. SGBD-ul este o interfata intre utilizatori si sitemul de operare.
Orice SGBD contine printre alte componente un limbaj de descriere a datelor (LDD) care permite descrierea structurii unei baze de date, a fiecarei componente a ei, a relatiilor dintre ele, a drepturilor de acces ale utilizatorilor la baza de date, a restrictiilor in reprezentarea informatiilor si alte elemente asemanatoare. O alta componenta foarte inportanta a unui SGBD este limbajul de cereri (LC) sau limbajul de prelucrare a datelor (LPD) ce permite operatii asupra datelor aflate in baza de date cum sunt: incarcarea bazei de date, inserarea unui nou element, stergerea unui element, modificarea unuui element, cautarea unor elemente, diferite statistici asupra datelor si alte operatii asemanatoare.
Spre deosebire de limbajele de programare obisnuite in care declararea datelor este facuta in acelas loc cu prelucrarea lor, bazele de date prevad limbaje separate pentru declarare si pentru prelucrare. Aceasta deoarece intr-un program obisnuit datele exista efectiv numai pe timpul rularii programului pe cand intr-o baza de date in general datele sunt definite o data pentru totdeauna si nu mai sunt necesare redefiniri.
Limbajele LDD si LC sunt de cele mai multe ori extinderi ale unor limbaje de programare numite limbaje gazda. Compilarea succesiunilor de comenzi pentru descrierea datelor sau pentru operarea cu date se reduce in acest caz la o precompilare adica transformarea acestor comenzi intr-o succesiune de instructiuni ale limbajului gazda care prin executare sa dea efectul dorit. O alta modalitate de operare este aceea a transformarii comenzilor in lansari de programe executabile.
Preview document
Conținut arhivă zip
- CAP1.DOC
- CAP2.DOC
- CAP3.DOC
- CAP4.DOC
- CAP5.DOC
- CAP6.DOC
- CAP7.DOC
- CUPRINS.doc
- SUBIECTE.DOC
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE În cadrul evoluţiei actuale a economiei şi a societăţii importanţa sistemelor de baze de date (database system) creşte continuu. Mult...
INTRODUCERE În contextul societatii actuale, caracterizata printr-o explozie fara precedent în istoria omenirii, sistemele informatice reprezinta...
Cap.I ARGUMENT Lucrarea de fata “Limbaje de programare” isi propune sa pregateasca cititorul in scopul insusirii si utilizarii unui limbaj de...
Prezentare a bazei de date Tema propusa: Prezentari de moda Planul prezentarii: 1.Structura bazei 2.Inregistrarile din tabele 3.Relatiile...
Descrierea bazei de date Baza de date “Evenimente” a fost creeată cu scopul de a sistematiza comenzile de bilete la diverse evenimentele...
Pagini Web dinamice cu PHP Ce este PHP? Un limbaj de scripting ce combina concepte de Perl, Java si C, facand ca invatarea acestuia sa fie foarte...
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE Această tehnică se foloseşte în rezolvarea problemelor care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: • soluţia...
Te-ar putea interesa și
1. INTRODUCERE Evoluţia tehnicii de calcul a dus la o creştere substanţială a capacităţii de memorare şi a vitezei de prelucrare a datelor. Astfel...
3.2. DEFINIREA ELEMENTELOR BAZELOR DE DATE DIN ACCESS Definitia traditionala a unei baze de date este aceea de colectie de date înregistrate...
Capitolul 1 INTRODUCERE 1.1 Scop şi obiective Într-o societate informaţională cum este cea în care trăim, în care viteza de transmitere şi de...
Introducere Scopul principal al acestui proiect il constituie introducerea in lucrul cu baze de date in limbajul Microsoft Access. Obiectul...
Introducere Prin accesibilitatea reţelei web de către toată lumea a devenit posibil şi una din cele mai reuşite metode de bussiness din lume, care...
CAPITOLUL I. INTRODUCERE Unul din principalele obiective în viaţa unei întreprinderi îl reprezintă gestionarea sistemului informaţional. Un sistem...
Aplicatia I - BAZA DE DATE ÎN EXCEL I.1 CREAREA UNEI BAZE DE DATE Am creat 4 baze de date reprezentând situatia ?colarA a studentilor de la...
Introducere Proiectul este structurat pe 5 capitole şi are ca scop demonstrarea avantajelor sistemelor de gestiune, asigurând astfel o interfaţă...