Prezentarea noțiunii de limbaj de programare C++

Prezentarea noŃiunii de limbaj de programare

Am văzut în secŃiunea precedenta cum pot fi reprezentaŃi algoritmii prin utilizarea pseudo codului sau a

schemelor logice, insa prelucrarea automata a datelor presupune scrierea algoritmului intr-o forma ce poate fi

înŃeleasă de calculatorul electronic. Algoritmii vor fi scrisi intr-un “limbaj de programare”, care va conŃine operaŃii

asemănătoare celor despre care am amintit, numite acum instrucŃiuni.

Limbajul de programare conŃine:

ALFABETUL: o mulŃime de simboluri pentru scrierea cuvintelor din limbaj

VOCABULARUL (LEXICUL): mulŃime de cuvinte acceptate ca făcând parte din limbaj

Se numeste UNITATE LEXICALA cea mai mica "îmbinare" de caractere din vocabular, care are un înŃeles.

Exista un set de reguli privind combinarea unităŃilor lexicale în cuvinte si a cuvintelor în "fraze" (reguli de

SINTAXA), respectarea regulilor ducând la obŃinerea unor construcŃii corecte. SEMANTICA unui limbaj se refera

la înŃelesul structurilor obŃinute prin combinarea cuvintelor acceptate de limbaj.

În vocabular avem:

cuvinte cheie = cuvinte sau prescurtări ale unor cuvinte din limba engleza, ce reprezintă comenzi (instrucŃiuni)

identificatori = nume folosite pentru variabile, tipuri de date si funcŃii definite de utilizator. Un identificator

este format dintr-un sir de caractere care începe cu o litera si poate conŃine litere, cifre si caracterul "_"

(underscore). Identificatorul nu poate conŃine spatii sau apostrof, virgula, ghilimele ... Identificatorii nu pot

coincide cu cuvintele cheie.

Prin PROGRAM se înŃelege o succesiune de comenzi(instrucŃiuni) de prelucrare a datelor, scrise intr-un limbaj

de programare. Programul este memorat intr-o entitate numita fisier sursa (este un fisier text).

Prelucrările dintr-un program C++ sunt grupate în FUNCłII. Rezolvarea unei probleme se face prin utilizarea

unor funcŃii definite în limbaj si / sau a unor funcŃii scrise de programator, atunci când funcŃiile deja existente nu

sunt suficiente. FuncŃiile pe care limbajul le pune la dispoziŃia utilizatorului sunt grupate, după tipul de prelucrare

oferit, în mai multe fisiere numite "biblioteci" (fisiere HEADER). Pentru a putea utiliza o funcŃie trebuie să se

specifice la începutul programului numele bibliotecii care conŃine funcŃia respectiva.

Orice program C++ trebuie să conŃină o funcŃie numita "main" (un fel de “program principal”), instrucŃiunile

conŃinute de aceasta fiind cele prelucrate atunci când programul este lansat în execuŃie.

Pentru a se putea obŃine rezultatele prelucrării datelor cu ajutorul programelor, trebuiesc parcurse următoarele

faze:

- scrierea programului (editarea textului sursa);

- compilarea programului (= verificarea corectitudinii sintactice si semantice a textului sursa si prelucrarea sa

fisier obiect)

- editarea legaturilor (fisierul / fisierele obiect obŃinute în urma compilării sunt transformate intr-un fisier

executabil, adică într-un fisier care poate fi lansat în execuŃie prin simpla scriere a numelui sau la prompterul

sistemului de operare;

Numim mediu de programare un program care permite asistarea programatorului în toate fazele de elaborare a

unui program, scris intr-un limbaj de programare (editare, depanare, compilare, execuŃie). Mediul de programare

Borland C++ poate fi lansat în execuŃie prin tastarea comenzii bc la prompterul MSDOS.

În paragraful următor vor fi prezentate elementele de baza ale limbajului C.

Prezentarea generala a limbajului C++

Alfabetul

Alfabetul limbajului este format din acele simboluri utilizate la reprezentarea entităŃilor unui program, adică a

unitarilor lexicale. Reamintim ca, prin unităŃi lexicale înŃelegem cele mai mici entităŃi cu valoare semantica (adică

au o semnificaŃie), prin combinarea cărora rezulta construcŃiile sintactice ("propoziŃii si fraze").

Alfabetul limbajului C se compune din următoarele categorii de simboluri:

- Literele mari si mici ale alfabetului englez si caracterul de subliniere "_" (underscore)

- Cifrele arabe: 0-9

- Semne de punctuaŃie: ; , ‘ "

- Alte caractere:

+, -, *, /

(, ), {, }, [, ], ,

~, ^, <, >, =, ?, !, #, &,

Literele si cifrele, precum si caracterul underscore, de multe ori asimilat în mulŃimea literelor, sunt utilizate

pentru construirea identificatorilor si cuvintelor cheie, după reguli ce vor fi descrise în paragrafele corespunzătoare.

În limbajul C se face diferenŃa dintre literele mici si majusculele corespunzătoare, deci identificatorul "a" va fi

diferit de identificatorul "A", iar “turbo” va fi diferit de “TURBO” sau “TuRbO” sau orice altă combinaŃie

majusculă minusculă.

2

Identificatori

Identificatorul reprezintă nume pe care le atribuim variabilelor, constantelor, funcŃiilor, tipurilor de date definite

de utilizator. Un identificator este o secvenŃa de litere, cifre si caracterul underscore, primul caracter trebuind să fie

litera sau underscore. FolosiŃi cu multa precauŃie identificatori care încep cu underscore, pentru a nu intra în

conflict cu numele rutinelor sistem, a căror ortografiere nu se cunoaste (numele rutinelor sistem încep întotdeauna

cu "_").

Regulile de formare a identificatorilor sunt aceleasi cu regulile din Pascal. Un identificator poate avea, teoretic,

o lungime arbitrara, dar numai primele 31 de caractere sunt luate în considerare de compilator.

Identificatorii următori:

nume, Nume, NuME, NUMe

sunt diferiŃi, deoarece literele mici sunt considerate diferite de literele mari corespunzătoare.

Cuvinte rezervate (keywords)

Numele rezervate instrucŃiunilor, tipurilor predefinite si sintaxei de definire a funcŃiilor si tipurilor de date se

numesc cuvinte cheie. Lista cuvintelor cheie ale limbajului C este:

auto break case char const continue default do double else enum extern float for goto if int long register

return short signed sizeof static struct switch typedef union unsigned void volatile while

Identificatorii definiŃi de utilizator nu trebuie să coincidă cu cuvintele rezervate. În limbajul C++ se mai adaugă

câteva cuvinte cheie, care vor fi descrise la momentul oportun (în capitolul rezervat programării orientate obiect).

Comentarii

Comentariile sunt acele siruri de caractere utilizate la explicarea programelor sursa, delimitate prin caractere

speciale care determina ignorarea lor de către compilator.

Un comentariu are următoarea forma:

/* sir de caractere */

sau

// sir de caractere

unde prin sir de caractere se înŃelege o secvenŃa de caractere din setul caracterelor reprezentabile, mai puŃin

combinaŃia */. Nu se admit comentariile imbricate. Comentariul poate fi scris pe mai multe linii dacă este scri