Management Internațional

MODULUL I

DIMENSIUNEA INTERNAŢIONALĂ A MANAGEMENTULUI

Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Evoluţia managementului

Capitolul 2 (Unitatea de curs 2): Conceptul de cultură în management

Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Obiectul şi conţinutul managementului internaţional

Capitolul 4 (Unitatea de curs 4): Funcţiile managementul internaţional

Concepte de bază: management internaţional, management intercultural, management comparat, management global, conceptul de cultură în management, dimensiuni culturale, funcţiile managementului internaţional.

Obiective urmărite:

1. Precizarea evoluţiei managementului.

2. Delimitarea managementului internaţional de managementul comparat, intercultural, al societăţilor multinaţionale şi cel global.

3. Definirea conceptului de cultură.

4. Precizarea factorilor de influenţă ai culturii.

5. Descrierea sistemului de valori, nucleul culturii.

6. Delimitarea culturii organizaţionale şi manageriale.

7. Descrierea abordării culturale a lui Geert Hofstede.

8. Precizarea obiectului şi conţinutului managementului internaţional.

9. Descrierea funcţiilor managementului international.

Recomandări privind studiul:

• Se impune însuşirea corectă a conceptelor cu care operează managementul.

• Este necesară aprofundarea tematicii propuse prin parcurgerea serioasă a titlurilor bibliografice obligatorii.

• Ar fi foarte util pentru fiecare student să citească cât mai mult din domeniul managementului, apelând cel puţin la bibliografia suplimentară ataşată la sfârşitul acestui material.

• Iniţierea unor discuţii şi analize legate de managementul internaţional, managementul intercultural, managementul comparat, managementul global, conceptul de cultură în management etc.

Rezultate aşteptate

În urma parcurgerii atente a conţinutului modulului I (Dimensiunea internaţională a managementului), studenţii trebuie să fie familiarizaţi cu conceptele de bază ale Managementului. Aceştia trebuie să cunoască obiectul de studiu şi conţinutul Managementului Internaţional, ca disciplină de studiu. Un aspect foarte important îl reprezintă înţelegerea rolului transculturalităţii în eficienţa organizaţiei. Un alt aspect important îl constituie înţelegerea şi recunoaşterea rolului şi funcţiilor Managementului Internaţional.

Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Evoluţia managementului

Managementul, ca activitate, s-a manifestat încă de la constituirea primelor colectivităţi umane, însa abordarea ştiinţifică a acestuia datează doar din anii 1900. Studierea managementului, ca disciplină separată, are, deci, o istorie de peste 100 de ani. Apariţia managementului ca ştiinţă a avut loc în societatea capitalistă, datorită complexităţii şi dinamismului evoluţiei activităţilor în toate domeniile. În privinţa etapizării evoluţiei managementului, abordările sunt numeroase şi diferite. Fiecare din acestea reprezintă un punct de vedere bazat pe unul sau mai multe criterii.

O primă clasificare este cea efectuată de Philip W. Shay care împarte procesul de evoluţie a managementului în patru etape: Managementul ştiinţific (până în 1920), Managementul organizatoric (în anii 30), Managementul bazat pe obiective (în anii 40) şi Managementul teoriei generale (după 1960).

Etapizarea făcută de E. Dale are la bază luarea în considerare a dezvoltării procesului de management economic. În lucrarea sa “Teoria şi practica managementului”, apărută în 1965, el delimitează evoluţia managementului în trei etape: conducerea empirică (managementul timpuriu), începuturile managementului ştiinţific şi managementul ştiinţific.

I. ABORDĂRI TEHNICISTE:

Managementul se interesează de creşterea productivităţii muncii, ignorând, de cele mai multe ori, personalitatea umană. Managementul ca ştiinţă s-a dezvoltat ca urmare a extinderii producţiei.

1. Managementul industrial (în SUA apare în 1911 lucrarea lui Taylor, „Principiile

managementului ştiinţific”). Obiectul principal de studiu îl constituie activitatea productivă din industrie, iar atenţia era îndreptată cu precădere spre studiul muncii, spre normare şi standardizare, spre descoperirea de metode şi tehnici ştiinţifice pentru ridicarea productivităţii muncii, studiul detaliat al mişcarilor în procesul muncii, stabilirea unor principii de organizare a muncii, etc.

2. Managementul administrativ – conturat în Europa în paralel cu managementul industrial.

Creatorul acestui curent de management, Henri Fayol (1841 1925), a abordat problemele managementului din punctul de vedere al organizaţiei în ansamblul ei. El a evidenţiat pentru prima dată funcţiile organizaţiei (tehnică, comercială, financiară, de securitate, de conta¬bilitate, administrativă), arătând că între acestea există o strânsă interdependenţă şi că în raport cu natura activităţilor sau tipul organizaţiei, importanţa lor poate fi diferită.

Detaliind conţinutul funcţiei administrative, Fayol identifică cinci atribute ale acesteia, care au fost păstrate până astăzi în teoria modernă a managementului. Acestea sunt: prevederea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul.