Managementul Proiectelor

Amploarea managementului proiectelor ca modalitate de a susţine

competiţia economică,

de a răspunde mediului economic din ce în ce mai solicitant a condus la apariţia

unui nou tip de organizaţie – organizaţia centrată pe proiecte. În cazul unei astfel

de organizaţii, performanţa nu se mai măsoară, spre exemplu, în funcţie de

soliditatea organigramei, ci în funcţie de capacitatea de a se adapta la proiecte şi în

funcţie de consistenţa portofoliului de proiecte.

Organizaţia centrată pe proiecte nu mai este compusă din departamente care

lucrează fiecare pe diferite segmente ale unui proiect. Proiectul este, de astă dată,

cel care impune structurarea pe departamente: departamentul de producţie al

proiectului 1, departamentul de producţie al proiectului 2, departamentul financiar

al proiectului 1 etc.

Câteva dintre avantajele create ca urmare a structurării activităţii pe proiecte

sunt:

- există o unitate a abordărilor şi a metodologiilor aplicate;

- proiectele se derulează potrivit unei proceduri standardizate;

- standardizarea se extinde şi la nivelul metodelor de raportare, de

monitorizare a evoluţiei proiectelor, de diseminare a rezultatelor intermediare şi

finale;

- activitatea de management de proiect capătă o înaltă notă profesională;

- metodele de atenuare şi contracarare a riscului sunt, şi ele, unitare;

- fiecare proiect derulat câştigă vizibilitate în ansamblul organizaţiei;

- utilizarea instrumentelor specifice managementului de proiect devine

previzibilă şi, prin urmare, mai eficientă;

- profitabilitatea proiectelor pe care le derulează organizaţia creşte;

- din moment ce se aplică o procedură standard, previzibilă, care s-a dovedit

viabilă, posibilităţile de eşec se diminuează.

Principii fundamentale

Amploarea şi popularitatea pe care le cunoaşte managementul proiectelor au

stimulat eforturile de a stabili o serie de principii fundamentale, care au rolul de a

ghida activitatea propriu-zisă, de a o standardiza în vederea performanţei.

Formularea principiilor fundamentale porneşte de la o serie de premise:

- cei care sunt implicaţi în activităţile specifice proiectului urmăresc aceleaşi

obiective;

- obiectivele proiectului sunt cele declarate, nu există obiective ascunse sau

care nu au fost declarate în mod explicit;

- cei care sunt implicaţi în activităţile specifice proiectului sunt oneşti unii

faţă de alţii;

- fiecare dintre membrii echipei are un minim bagaj de cunoştinţe şi de

experienţă în managementul proiectelor, precum şi cunoştinţe minime în ceea ce

priveşte aria propriu-zisă a proiectului;

- toţi membrii echipei doresc ca proiectul să se încheie cu succes;

- tuturor membrilor echipei le este clar cine este finanţatorul, care sunt

obiectivele finanţatorului, cui se adresează proiectul (cine este clientul/publicul

ţintă/grupul de beneficiari).

Pornind de la aceste premise, se pot proiecta, şapte principii fundamentale

ale managementului de proiect.

1. Principiul angajamentului

Potrivit acestui principiu, între finanţator (sponsor, furnizor de resurse,

agenţie de finanţare) şi organizaţia care îşi propune să deruleze proiectul trebuie să

existe un tip de angajament echitabil înainte de declanşarea oricărei activităţi.

Angajamentul înseamnă că ambele părţi ştiu foarte bine ce efort trebuie depus

pentru a realiza proiectul, cunosc, cel puţin în mare, procesele şi riscurile asociate

proiectului, sunt dispuse să îşi împartă şi să îşi asume responsabilităţile, riscurile şi

eventualul eşec.

2. Principiul succesului predefinit

Criteriile pe baza cărora proiectul este considerat un succes – succes atât în

ceea ce priveşte derularea, cât şi produsul final – sunt definite de la bun început,

înainte de declanşarea oricărei activităţi. Criteriile de succes convenite constituie

baza procesului de luare a deciziei şi a evaluării finale.

Criteriile de succes referitoare la derularea proiectului au în vedere:

- respectarea limitelor de timp;

- respectarea bugetului;

- exploatarea eficientă a tuturor celorlalte resurse (oameni, echipamente,

sedii);

- percepţia creată în jurul proiectului.

Criteriile de succes referitoare la produsul final au în vedere:

- calitatea;

- standardele tehnice;

- relevanţa;

- eficienţa;

- aria de cuprindere;

- percepţia creată în jurul produselor.

3. Principiul eficienţei/consistenţei interne/interdependenţei

Acest principiu se referă la relaţia de interdependenţă care există între:

- aria de cuprindere a proiectului;

- timpul alocat;

- bugetul stabilit;

- calitatea proiectată a produsului final.

Cele patru elemente sunt interrelaţionate, trebuie să fie realizabile şi să se

reflecte unul pe celălalt