Managemtul proiectelor de investiții

1.Investitiile si clasificarea acestora - In activitatea practica termenul de investitii se utilizeaza in 2 acceptiuni: in sens larg, prin investitii se intelege plasamentele de kapital (investitii de portofoliu -cumpararea de actiuni, investitii de kapital) si in sens restrans, prin investitii intelegem acele sume banesti consumate pt realizarea de mijloace fixe. Investitiile reprezinta o cheltuiala pt constituirea de bunuri de valoare mare pe o perioada de folosinta indelungata. Investitiile sunt fonduri banesti destinate pt crearea si achizitionarea de fonduri fixe noi (cladiri, untilaje) pt reconstruire, modernizare, dezvoltare si inlocuire la nivel calitativ superior a fondurilor fixe existente. P. Masse a impartit investitiile in 4 elem componente: -subiectul, care e investitorul; -obiectul in care se investeste; -costul unei privatiuni; -valoarea unei sperante. Clasificarea investitiilor: a) dpdv al structurii: -lucrari de constructie montaj masini, utilaje si instalatii; -lucrari geologice si de foraj; -alte invest; b) dupa forma de propriet: -invest ale statului; -invest mixte cu kapital roman si strain; -invest ale sectorului particular; -investitii ale organelor obstesti (cooperative, sindic si asoc agricole); c) dupa obiectul urmarit: -invest productive (de expansiune, de mentinere, de moderniz, de inovare); -investitii obligatorii; -investitii strategice (ofesive si defensive); d) in fctie de relatia care exista intre beneficiarii intreprinzat de invest si sursa de resurse pt invest: -invest stra dir; -inv straine de portofoliu; e) dpdv al legaturii cu obiectul proiectant: -directe; -colaterale; -conexe; f) dupa gradul de risc: -investitii cu risc scazut; -investitii cu grad ridicat de risc; g) dupa sursa de finantare: -inv finantate din res proprii -repr o parte din prof, k partic, fond de amortiz ; -inv finantate din res ext: credite bancare, alocatii de la buget etc; h) dupa modul de constit: -nete; -brute; i) dupa niv la care se face finantarea: -inv finantate la niv macroec; -inv finantate la niv microec.

2. Cheltuieli din sfera investitionala : -dotarea initiala cu mijl circul; -rodajul instalatiilor si utilajelor pana la punerea in functiune; -plata personalului beneficiarilor de investitii care se ocupa cu supravegherea si controlul pe toata durata de executare a noului obiectiv; -lucrarile de imbunatatire financiare, impaduririle, plantatiile de pomi si vii si intretinerea acestora pana la trecerea pe rod; achizitionarea de carti, reviste, opere de arta; -lucrari geologice si de foraj, de exploatare sau pt determin panzei de apa freatica sau forajul pt alimentarea cu apa a noului obiectiv; -chelt pt obtinerea terenului; -chelt pt elaborarea studiilor de pre-fezabilitate si a studiilor de fezabilitate a proiectelor de investitii; -chelt pt organizarea lucrarilor de santier.

3. Ce e eficienta economica si care sunt caracteristicile acesteia – Eficienta economica e o notiune complexa care exprima rezult obtinut intr-o activitate economica evaluata prin prisma resurselor consumate pt desfasurarea acelei activ. Caraceristicile eficientei economice ale investitiei: a) efic ec repr o parte a intregii activ productive; depinde de actiunea tuturor fact si fazelor proc de prod; b) efic ec isi contureaza cont prin raportarea diverselor efecte obt la chelt nec pt obt lor. Niv efic ec se obt pe baza de previziune intrucat calculele se fac intr-o etapa care precede atat executia, cat si fctionarea obiectivului de invest. Ac previziuni se refera la nev de anum prod, cerinte de consum; c) rap efect - effort tine cont de fact tp. Dator decalajului de tp dintre mom cheltuirii res de inv si mom obt efectelor ec e fol tehnica actualizarii val viit; d) efic ec a inv are o forma absoluta si o forma relativa. Indic efic absolute se calc pe baza param de efect si effort pe fiec varianta de proiect, iar indic efic relative se det prin compararea var de proiect. Efic abs se regas in acitv productiva, iar cea relativa doar in calcul.

4. Structura si destinatia surselor pt finantarea investitiilor - Struct: 1. in functie de originea surselor de fonduri: -surse proprii (exploat k propriu, autofinantare); -surse atrase (credite sau imprum, subv, colabor cu alti perteneri etc), -programe de finantare internationala; 2. in functie de particip la modif kapitalului: -‘ k; -imprumur si credite; -autofinantari in cadrul aceluiasi exercitiu; -subv si subscriptii publice; -credite de asociere 3. in fctie de temporalit lor: -surse de finantare pe term lung; -surse de finant pe term mediu; -surse de fin pe term scurt. Desi nu sunt considerate surse propriu-zise ci mijloace de finantare leasingul (credit-bail), cesiunile imobiliare si inchirierile acopera uneori in proportii importante necesarul de invest al firmei. Fondurile de inv acopera ‘ k propriu, regenerarea activelor proprii precum si investirea in ‘ activelor altor intreprind e vb de cumpararea si vanzarea de actiuni, obligatiumni etc. Tentatia firmei spre imprum e temperata de riscul propriu si de solicitarea de garantii din partea celui care acorda imprum. In ac cond rata indatoririi calc ca rap intre dat pe term mediu si lung si k proprii nu va putea fi acceptata peste o anum limita. Uneori reglem in vigoare prevad ca limita sa fie 1 pt rap dintre dat pe term mediu si lung si k permanente ale soc. Respectand ac restrictii soc va tb sa caute o struct echilibrata de finantare care sa-i asig procurarea res la cel mai mic cost.