Politici manageriale de producție

Curs
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 19679
Mărime: 65.89KB (arhivat)
Publicat de: Melisa Iliescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: bagu constantin
Ase Man econ anul III sem 2

Extras din curs

Performanta inalta in productia intreprinderii se bazeaza pe 4 factori: resursele de productie, procesele intreprinderii, latura organizatorica si beneficiarii afacerii. Resursele de productie (tehnice, energetice, materiale, umane si financiare) trebuiesc asigurate de intreprindere. Pt aceasta sunt importante relatiile cu furnizorii, care trebuie sa se bazeze pe conditii avantajoase pt intreprindere. Performanta superioara este conditionata de adoptarea unor sisteme avansate de gestionare a resurselor de productie. Pt atingerea performantei, un rol important il au si resursele informationale. Se au in vedere informatiile despre mediul economic, administrativ, politic, dar mai ales cele despre mediul concurential. Procesele intreprinderii trebuie sa asigure desfasurarea rationala a activitatilor interne, atat cele de management, cat si cele de executie. Performanta intreprinderii e influentata de efectele combinate a tuturor activitatilor interne, si poate creste prin adoptarea unor metode eficiente de organizare procesuala. Latura organizatorica se caracterizeaza prin structura si cultura intreprinderii. Referitor la structura, inalta performanta poate fi obtinuta prin implementarea unei structuri organizatorice flexibile si eficiente, adaptata strategiei economice a firmei. In ceea ce priveste cultura, ea trebuie adaptata la caracteristicile si cerintele actuale ale mediului in care se realizeaza activitatea intreprinderii. Cultura are o stabilitate mare in timp, si apar dificultati daca se doreste schimbarea acesteia. Beneficiarii afacerii sunt acele persoane care, direct sau indirect, sustin costurile intreprinderii, in speranta obtinerii unor beneficii. Beneficiarii pot fi actionarii firmei, managerii, salariatii, clientii, furnizorii etc. astfel, intreprinderea trebuie sa urmareasca stabilirea unor relatii reciproc avantajoase cu beneficiarii. Nivelul de performanta a unei intreprinderi se poate realiza prin masurare autorelativa (realizarile dintr-o anumita perioada sunt comparate cu cele din alta perioada) sau prin masurare corelativa (realizarile intreprinderii sunt comparate cu realizarile unei alte intreprinderi concurente).

Competitivitatea in productia intreprinderii consta in abilitatea acesteia de a participa cu succes la competitia economica. Pt aceasta intreprinderea trebuie sa detina o serie de avantaje concurentiale. Acest tip de avantaj se concretizeaza in realizarea unor produse superioare dpdv semnificativ pt client, astfel influentandu-se decizia de cumparare. Deci, avantajul concurential se refera la atribute importante pt clienti, iar intreprinderea trebuie sa realizeze aceste atribute mai bine decat concurenta. Acest avantaj, pt a deveni avantaj competitiv, trebuie sa decurga din inovatii si imbunatatiri si trebuie sa fie durabil. Deasemenea, firma trebuie sa stapaneasca bine elementul ce a declansat acest avantaj. Exista 2 tipuri de avantaj competitiv: -av com de cost (poate fi asigurat prin producerea si distribuirea la cele mai mici costuri. Acest avantaj permite intreprinderii sa practice preturi mai mici si de obicei se poate obtine in cazul unor productii de serie mare); -av com de diferentiere (poate fi obtinut prin obtinerea de produse net diferite de cele ale concurentei. Acest tip de avantaj permite comercializarea produselor la preturi mai mari decat ale concurentei). Exista mai multe tipuri de avanteje competitive de diferentiere : -av com de flexibilitate (exprima capacitatea firmei de a se adapta operativ la nevoile concrete ale clientilor); -av com al calitatii (permite intreprinderii sa ofere produse mai bune, fara defecte); -av com al tehnologiei (defineste posibilitatea de a se produce si comercializa produse cu caracteristici tehnologice deosebite); -av com de promtitudine (reflecta capacitatea intreprinderii de a onora comenzile rapid si la timp); -av com de solidaritate (se bazeaza pe combinarea av com al calitatii cu cel al tehnologiei); -av com de sensibilitate (rezulta din combinarea av com de flexibilitate si de viteza. Astfel intreprinderea poate observa rapid schimbarile in cerintele clientilor); -av com al securitatii (combina avantajele de calitate, cost si prompitudine. Intreprinderea are capacitatea dea onora comenzile rapid, in conditii de calitate ridicata si la un pret stabil in timp).

Flexibilitatea in productia intreprinderii exprima capacitatea sistemului de productie de a reactiona la un eveniment neprevazut, care impune modificarea produselor oferite pe piata. Un sistem de prod flexibil se poate adapta rapid si cu costuri mici la modificarile ce apar pe piata. Fl statica reflecta cap de a reactiona la un eveniment previzibil, dar incert. Aceasta forma de flexibilitate nu presupune modificari de esenta. O astfel de adaptare se face prin folosirea rezervelor de capacitate de productie, de resurse de materii prime si de munca. Fl dinamica exprima cap de a reactiona la un eveniment neprevazut si imprevizibil. Aceasta adaptare implica modificari de esenta in cadrul intreprinderii. Gradul de flexibilitate se masoara prin: -viteza de reactie (se exprima prin durata ciclului de raspuns la modificarea mediului); -marimea cheltuielilor necesare adaptarii. Multidimensionarea flexibilitatii se concretizeaza in diversitatea tipurilor de schimbari ce se impun pt adaptarea la modificarile mediului. Gradul de risc afiliat flexibilitatii e determinat de faptul ca evolutia in viitor a mediului nu poate fi stabilita cu certitudine. Fl generala a sis de productie este rezultatul combinarii a unor flexibilitati elementare. Acestea sunt: -fl de volum (rezulta din aparitia unor perturbatii cantitative de dimensiuni mici ale mediului si consta in cap sis de a reactiona la impactul modificarilor survenite in cererea pe piata pt un anumit produs al intreprinderii); -fl sortimentului (e bazata pe perturbatii cantitative medii si evidentiaza cap sis de a raspunde la modificarile intervenite in cererile pt mai multe produse ale intreprinderii); -fl de dezvoltare (are la baza perturbatii cantitative mari si evidentiaza cap sis de productie de a reactiona la cerinta de amplificare a activitatii in cadrul aceluiasi sector de activitate); -fl de produs (este rezultatul unor perturbatii calitative de mica amploare si reflecta cap de a raspunde la cerinta de lansare a unui produs nou, dar similar cu cele deja existente); -fl productiei (se manifesta cand apar perturbatii calitative medii in mediul ambiant si consta in cap sis de a raspunde la cerinta de diversitate a gamei de produse si de innoire a nomenclatorului de produse); -fl tehnologica (e cea mai complexa si exprima cap sis de a reactiona la cerinta modificarii tehnologiei folosite pt executarea produselor intreprinderii).

Preview document

Politici manageriale de producție - Pagina 1
Politici manageriale de producție - Pagina 2
Politici manageriale de producție - Pagina 3
Politici manageriale de producție - Pagina 4
Politici manageriale de producție - Pagina 5
Politici manageriale de producție - Pagina 6
Politici manageriale de producție - Pagina 7
Politici manageriale de producție - Pagina 8
Politici manageriale de producție - Pagina 9
Politici manageriale de producție - Pagina 10
Politici manageriale de producție - Pagina 11
Politici manageriale de producție - Pagina 12
Politici manageriale de producție - Pagina 13
Politici manageriale de producție - Pagina 14
Politici manageriale de producție - Pagina 15
Politici manageriale de producție - Pagina 16
Politici manageriale de producție - Pagina 17
Politici manageriale de producție - Pagina 18
Politici manageriale de producție - Pagina 19
Politici manageriale de producție - Pagina 20
Politici manageriale de producție - Pagina 21
Politici manageriale de producție - Pagina 22
Politici manageriale de producție - Pagina 23
Politici manageriale de producție - Pagina 24
Politici manageriale de producție - Pagina 25
Politici manageriale de producție - Pagina 26
Politici manageriale de producție - Pagina 27
Politici manageriale de producție - Pagina 28
Politici manageriale de producție - Pagina 29
Politici manageriale de producție - Pagina 30
Politici manageriale de producție - Pagina 31
Politici manageriale de producție - Pagina 32
Politici manageriale de producție - Pagina 33
Politici manageriale de producție - Pagina 34
Politici manageriale de producție - Pagina 35
Politici manageriale de producție - Pagina 36
Politici manageriale de producție - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Politici Manageriale de Productie.doc

Alții au mai descărcat și

Strategia de Aprovizionare SC Remarul 16 Februarie Cluj Napoca

Introducere – motivaţie Motivaţia înfiinţării, organizării şi funcţionării unei întreprinderi este dată de cererea de produse şi servicii care se...

Politici Manageriale de Retehnologizare a Întreprinderii - Modalități de Creștere a Competitivității

INTRODUCERE În general, la început de mileniu, economia mondială se caracterizează prin confruntarea forţelor care converg, pe de o parte înspre...

Managementul Resurselor Umane

Managerii trebuie să-şi motiveze angajaţii, insuflându-le angajament şi dorinţă de acţiune şi încurajându-le creativitatea; trebuie să exploateze...

Managementul - știință a lumii moderne

Instalarea mileniului III aduce in prim planul lumii moderne o noua perspectiva asupra unor noi entitati, noi controverse si bineinteles, noi...

Managementul producției

1.1 Rolul economic al întreprinderii industriale 1.1.1 Definirea întreprinderii. Conceptii privind întreprinderea Întreprinderea/firma reprezintă...

Managementul producției industriale

INTREPRINDEREA - TRASATURI Def: reprezinta un sistem care foloseste mijloace fixe si resurse umane pentru prodcerea de bunuri si servicii...

Strategii de penetrare a piețelor

Tema 1 MANAGEMENTUL COMERȚULUI EXTERIOR I. Managerul în comerţul exterior Managementul este în acelasi timp, o stiintă si o artă. În consecintă,...

Managementul Activității Industriale

1.1 IMPORTANTA SI SARCINILE REPARARII UTILAJULUI Desfasurarea în mod ritmic a activitatii de productie a unei întreprinderi industriale necesita,...

Te-ar putea interesa și

Lucrare de licență - strategii de marketing pentru penetrarea pieței internaționale

CAPITOLUL I COORDONATE ALE PIETEI INTERNATIONALE 1.1. Definirea si caracteristicile pietei internationale Piata internationala este locul unde...

Politici manageriale de creștere a rentabilității

INTRODUCERE Managementul performant al unei intreprinderi care isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential necesita adoptarea unor...

Analiză financiară - SC Pâinea SA

INTRODUCERE În întreaga lume o importanta din ce în ce mai mare o prezinta noile programe legate de afaceri, ceea ce presupune a organiza si a...

Premisele Managementului Inovațional ca Subsistem în Cadrul Întreprinderii

INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia. Sistemele inovaţionale au existat la toate treptele dezvoltării...

Plan de Afaceri - SC Fish-Prod SRL

A. AFACEREA Date generale ale firmei. 1. Denumirea/Numele firmei. S.C. FISH-PROD S.R.L. 2. Forma juridică. Forma juridică a firmei S.C....

Motivarea Personalului în Cadrul Companiei Romvac SA

INTRODUCERE Managementul resurselor umane este o abordare strategică şi coerentă a managementului celui mai preţios bun al unei întreprinderi –...

Politici manageriale pentru dezvoltarea activității de producție

1.1 Date privind perioada curenta a) Structura de productie si conceptie Unitatea industriala dispune de o structura de tip tehnologic. Ea...

Evaluarea Imobilizărilor Necorporale

În prezent, unul dintre scopurile esentiale ale cumpararii unor întreprinderi este achizitionarea unor rezultate ale investitiilor nemateriale,...

Ai nevoie de altceva?