Potențialul de resurse umane

Potentialul de resure umane (R.U.) in industrie constructii si transporturi

1. Notiuni generale

2. Structura R.U in industrie/constructii/transporturi

3. Conceptul de utilizare eficienta(rationala) a R.U

4. Resurse si rezerve de munca.

1. Notiuni generale

R.U = factor de productie inerent oricarui sistem productiv.

R.U = totalitatea insusirilor fizice si intelectuale de care dispune organismul viu al omului si pe care le „consuma” atunci când presteaza o activitate economica.

Când se vorbeste de R.U se urmaresc doua aspecte:

1. de ordin cantitativ (numar) – e dependent de aspectul regional (potentialul uman din România: 22,7 mil; populatia ocupata: 10,2 mil; salariati(dintre care 40% feminin): 7 mil (2,5 mil în industrie, 0,6mil în constructii si 0,65mil în transporturi).

2. de ordin calitativ (calitatile)

Calificare (în sens restrâns) = procesul educational (formativ) prin care intr-un interval de timp bine precizat are loc acumularea unui minim de cunostinte si deprinderi, verificate si admise prin examene si/sau probe practice.

În masura în care aceasta calificare presupune atestarea oficiala a cunostintelor si deprinderilor în timpul vietii economice a unui individ, calificarea se extinde si asupra asa-numitelor forme post formationale de pregatire:

- insusirea de cunostinte pentru a promova în trepte superioare de specializare

- insusirea de noi specialitati sau chiar de profesii inrudite (policalificare)

- reconversie profesionala: renuntarea la calificarea initiala si pregatirea într-o alta specialitate

- reciclarea cunostiitelor profesionale cu scopul declarat de a elimina rutina

- cursuri de specializare – se refera la echilibrul intre nivelul tehnic de inzestrare si pregatirea resursei

- invatamant postuniversitar: cursuri postuniversitare propriu-zise(50%), studii aprofundate, masterat(20%)

- doctorat în stiinte (max. 5%)

2. Structura R.U în industrie/constructii/transporturi

Pentru o utilizare normala a R.U în mod curent se apeleaza la structurarea R.U în functie de anumite criterii:

1. Apartenenta R.U la un anumit domeniu economic (industrie, transport, constructii)

2. Structura R.U în profil regional – este vorba de abordarea demografica a problemei R.U

3. Structura R.U în functie de rolul sau pozitia acesteia intru-un sistem productiv

1. Muncitori direct productivi - se includ acei muncitori care în mod direct sau prin intermdeiul unor echipamente participa la transformarea sau prelucrarea resurselor materiale în produse finite care fac obiectul de activitate al unitatii respective. Se mai include si personalul :

- care mentine varietatea de echipamente în parametrii functionali

- de la anumite locuri de munca, care introduce în ambalaje individuale productie fizica realizata

- care participa la executia si omologarea de noi produse

- antrenat în activitatile de intretinere si service a produselor

2. Muncitori indirect productivi:

- personalul care intretine si repara în mod curent echipamentele

- personalul care e antrenat în actiunile de transport intern (uzinal)

3. Muncitori de servire:

- personalul care asigura curatenia si intretinerea spatiilor productive

- personalul de al locurile de munca tip complex, care solicita pregatire superioara

4. Personal tehnico-productiv – maistrii si alt personal de specialitate care indruma sau conduc formatii de lucru (echipa, atelier, sectie)

5. Personal de alte specialitati – economisti, matematicieni, juristi, sociologi, psihologi etc. – desfasoara activitatile în compartimentele functionale ale firmei.

6. Personal de specialitate – tot personalul cu studii superioare antrenat în diferite activitati

7. Personal de administratie – personalul din conducerea firmelor sau filialelor productive precum si personalul cu studii medii antrenat în activitati functionale.

8. Personal de servire generala – personalul pentru intretinere si reparatie si personalul propriu de paza si pompieri.