Bazele Marketingului

CAPITOLUL I

BAZELE MARKETINGULUI

- Ca să înveţi marketingul, îţi trebuie o zi. Din nefericire, ca să-l stăpâneşti, îţi trebuie o viaţă.”

Philip Kotler

1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI

Procesele ce se desfăşoară astăzi la nivel global şi regional determină o anumită mobilitate a fenomenelor pieţei. Dinamismul acesteia este susţinut de modificările rapide şi chiar imprevizibile ale cererii şi ofertei de mărfuri, nivelului preţurilor, gradului de implicare a firmelor în mecanismele pieţei.

În acest context, marketingul are ca obiective principale cunoaşterea pieţei, utilizarea unor tehnici şi metode cunoscute, sau descoperirea altora inovatoare de cercetare, de adaptare a producţiei la cerinţele consumatorilor prin producerea, distribuirea şi promovarea eficientă a bunurilor şi serviciilor către client.

Cuvântul marketing are origine anglo-saxonă şi este participiul prezent al verbului „to market”, care înseamnă a realiza tranzacţii de piaţă, a cumpăra şi a vinde. Este de asemenea cuvântul care în limba engleză desemnează o piaţă. El a apărut pentru prima dată în Buletinul Universităţii Michigan – SUA, în anul 1902.

Prin internaţionalizarea sa, s-a impus ca atare în toate limbile care l-au asimilat (inclusiv în limba română).

Excepţie a făcut Franţa, unde, pentru acest cuvânt s-a propus sinonimul din limba franceză: mercatique (vezi Decretul cu privire la îmbogăţirea vocabularului economic şi financiar din 2 aprilie 1987), care defineşte conceptul în cauză ca fiind: ansamblul acţiunilor destinate să identifice nevoile şi să adapteze, în consecinţă şi de manieră continuă, producţia şi comercializarea de produse şi servicii. Realitatea a demonstrat însă că globalizarea este mai puternică decât orice, iar folosirea termenului englezesc nu poate fi evitată.

Dacă la începutul secolului XX a fost utilizat pentru a descrie obiectul de studiu al unui curs universitar cu privire la distribuţia bunurilor, mai târziu, el a căpătat semnificaţii complexe. Rând pe rând au apărut definiţii care s-au completat şi înlocuit unele pe altele. Au fost admise o serie de accepţiuni diferenţiate prin conţinutul lor sau prin perspectiva de abordare: marketing ca filosofie de afaceri sau ca funcţie managerială. Conform primei definiţii a Asociaţiei Americane de Marketing, marketingul reprezenta „punerea în aplicare a acţiunilor destinate dirijării fluxului de mărfuri şi servicii spre consumator” Marketingul se consacră ca mijloc de vânzare şi promovare, dar în centrul atenţiei stă produsul şi nu clientul. Noua definiţie, însă, arată că marketingul este „procesul de planificare şi punere în aplicare a conceptului de produs, de fixare a preţurilor, de comunicare şi distribuţie a ideilor, bunurilor şi serviciilor pentru realizarea unor schimburi care să satisfacă necesităţile individuale şi organizaţionale” Marketingul devine un mod de gândire antreprenorial, orientat consecvent către client.

În literatura de specialitate, ca urmare a dezvoltării practicilor în domeniu, pentru marketing au fost date şi alte definiţii: W. J. Stanton arată că marketingul este punerea în practică, pe baze ştiinţifice, a tuturor activităţilor care participă într-o firmă la crearea, promovarea şi distribuţia produselor sau serviciilor în vederea satisfacerii cererii prezente şi viitoare a consumatorilor, în condiţii de rentabilitate ridicată.

Definiţia dată de Ph. Kotler, considerat părintele marketingului modern, arată că optica de marketing societal este o orientare de gestiune îndreptată spre consumator şi spre public, în general, în calitate de mijloace permiţând organizaţiei să-şi atingă obiectivele şi să-şi asume responsabilităţi. „Marketingul contemporan reprezintă un mecanism economic şi social prin care indivizii şi grupurile îşi satisfac nevoile şi dorinţele lor prin intermediul creării şi schimbului de bunuri, servicii şi idei între semeni”