Algebră

Curs
7.9/10 (13 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 124 în total
Cuvinte : 46859
Mărime: 751.31KB (arhivat)
Publicat de: Corvin Olaru
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. Contents
  2. Chapter 1. Spa¸tiul vectorilor liberi 3
  3. 1. Vectori liberi 3
  4. 2. Opera¸tii cu vectori liberi 5
  5. 3. Coliniaritate ¸si coplanaritate 8
  6. 4. Produse cu vectori liberi 15
  7. 5. Probleme 22
  8. Chapter 2. Spa¸tii vectoriale 27
  9. 1. De…ni¸tia unui spa¸tiu vectorial. Exemple 27
  10. 2. Subspa¸tii vectoriale. Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale 28
  11. 3. Combina¸tii liniare. Sisteme de generatori. Dependen¸t¼a ¸si independen¸t¼a
  12. liniar¼a 31
  13. 4. Baz¼a. Dimensiune 33
  14. 5. Dimensiunea unui subspa¸tiu vectorial 36
  15. 6. Rangul unui sistem de vectori ¸si rangul matricei sale. Sisteme de ecua¸tii
  16. liniare 37
  17. 7. Matricea de trecere de la o baz¼a la alta. Schimbarea coordonatelor unui
  18. vector la schimbarea bazei 42
  19. 8. Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecua¸tii algebrice
  20. liniare 44
  21. 9. Probleme 49
  22. Chapter 3. Aplica¸tii liniare 53
  23. 1. Aplica¸tii liniare. Izomor…sme de spa¸tii
  24. vectoriale 53
  25. 2. Nucleu ¸si imagine 55
  26. 3. Matricea asociat¼a unei aplica¸tii liniare 58
  27. 4. Matrice ¸si aplica¸tii liniare 60
  28. 5. Transformarea matricei unei aplica¸tii liniare la schimbarea bazelor 62
  29. 6. Probleme 64
  30. Chapter 4. Valori ¸si vectori proprii. Forma canonic¼a a unui endomor…sm 67
  31. 1. Valori ¸si vectori proprii ai unui
  32. endomor…sm 67
  33. 2. Polinom caracteristic. Polinoame de matrice ¸si de endomor…sm.
  34. Teorema Hamilton-Cayley 70
  35. 3. Diagonalizarea matricelor 72
  36. 4. Forma canonic¼a Jordan 76
  37. 5. Probleme 80
  38. 1
  39. 2 CONTENTS
  40. Chapter 5. Spa¸tii euclidiene. Endomor…sme pe spa¸tii euclidiene 83
  41. 1. Spa¸tii euclidiene 83
  42. 2. Ortogonalitate. Baze ortonormate 86
  43. 3. Complementul ortogonal al unui subspa¸tiu 90
  44. 4. Transform¼ari liniare autoadjuncte 91
  45. 5. Transform¼ari liniare ortogonale 93
  46. 6. Probleme 95
  47. Chapter 6. Forme biliniare. Forme p¼atratice 99
  48. 1. Forme biliniare. Matrice asociat¼a. Rangul unei forme biliniare 99
  49. 2. Forme p¼atratice. Reducerea la forma canonic¼a 101
  50. 3. Legea de iner¸tie a formelor p¼atratice 109
  51. 4. Reducerea simultan¼a la forma canonic¼a a dou¼a forme p¼atratice 110
  52. 5. Probleme 112
  53. Chapter 7. Elemente de calcul tensorial 115
  54. 1. Dualul unui spa¸tiu vectorial 115
  55. 2. Aplica¸tii multiliniare. Forme multiliniare 118
  56. 3. Tensori. Coordonatele unui tensor într-o baz¼a 119
  57. 4. Opera¸tii cu tensori 120
  58. 5. Transformarea coe…cien¸tilor unui tensor la schimbarea bazei 122
  59. 6. Probleme 124

Extras din curs

Spa¸tiul vectorilor liberi

Calculul vectorial este o crea¸tie matematic¼a, care î¸si a‡¼a originea în …zic¼a

(mecani-

c¼a). În acest capitol prezent¼am opera¸tiile cu vectori care constituie algebra vec-

torial¼a. Vectorii sunt entit¼a¸ti matematice introduse pentru a reprezenta m¼arimi

mecanice ca: for¸ta, viteza, accelera¸tia etc.

1. Vectori liberi

Fie S spa¸tiul geometriei elementare de…nit cu axiomele lui Euclid (numit ¸si

spa¸tiul …zic sau spa¸tiul intuitiv ). Spa¸tiul S este tocmai spa¸tiul în care tr¼aim ¸si

este conceput ca o mul¸time de puncte. Dreptele, planele sunt submul¸timi ale lui

S. Punctul, dreapta, planul ¸si spa¸tiul S sunt no¸tiuni primare legate prin anumite

axiome, cunoscute din geometria elementar¼a.

În geometrie, vectorii sunt segmente orientate, iar în …zic¼a acele m¼arimi repre-

zentabile geometric prin segmente orientate. Astfel for¸ta aplicat¼a într-un punct al

unui sistem material este un vector legat.

DEFINI¸TIE. O pereche ordonat¼a de puncte (A;B) 2 S S se nume¸ste segment

orientat sau vector legat ¸si se noteaza¼A��!B (…g. 1.1). Punctul A se nume¸ste origine,

iar punctul B extremitate. Dac¼a A 6= B, dreapta determinat¼a de punctele A ¸si B

se nume¸ste dreapta suport a vectorului A��!B. Vectorul legat A�!A se nume¸ste vector

legat nul, dreapta sa suport …ind nedeterminat¼a.

Vectorii lega¸ti A��!B ¸si B��!A se numesc opus¸i ¸si sunt distinc¸ti daca¼ A 6= B.

DEFINIT¸IE. Doi vectori lega¸ti nenuli A��!B ¸si C��!D au aceeas¸i direct¸ie daca¼dreptele

lor suport sunt paralele sau coincid.

Un vector legat nenul A��!B determina¼ unic dreapta AB ¸si un sens de parcurs pe

aceast¼a dreapt¼a: sensul de la A la B.

Preview document

Algebră - Pagina 1
Algebră - Pagina 2
Algebră - Pagina 3
Algebră - Pagina 4
Algebră - Pagina 5
Algebră - Pagina 6
Algebră - Pagina 7
Algebră - Pagina 8
Algebră - Pagina 9
Algebră - Pagina 10
Algebră - Pagina 11
Algebră - Pagina 12
Algebră - Pagina 13
Algebră - Pagina 14
Algebră - Pagina 15
Algebră - Pagina 16
Algebră - Pagina 17
Algebră - Pagina 18
Algebră - Pagina 19
Algebră - Pagina 20
Algebră - Pagina 21
Algebră - Pagina 22
Algebră - Pagina 23
Algebră - Pagina 24
Algebră - Pagina 25
Algebră - Pagina 26
Algebră - Pagina 27
Algebră - Pagina 28
Algebră - Pagina 29
Algebră - Pagina 30
Algebră - Pagina 31
Algebră - Pagina 32
Algebră - Pagina 33
Algebră - Pagina 34
Algebră - Pagina 35
Algebră - Pagina 36
Algebră - Pagina 37
Algebră - Pagina 38
Algebră - Pagina 39
Algebră - Pagina 40
Algebră - Pagina 41
Algebră - Pagina 42
Algebră - Pagina 43
Algebră - Pagina 44
Algebră - Pagina 45
Algebră - Pagina 46
Algebră - Pagina 47
Algebră - Pagina 48
Algebră - Pagina 49
Algebră - Pagina 50
Algebră - Pagina 51
Algebră - Pagina 52
Algebră - Pagina 53
Algebră - Pagina 54
Algebră - Pagina 55
Algebră - Pagina 56
Algebră - Pagina 57
Algebră - Pagina 58
Algebră - Pagina 59
Algebră - Pagina 60
Algebră - Pagina 61
Algebră - Pagina 62
Algebră - Pagina 63
Algebră - Pagina 64
Algebră - Pagina 65
Algebră - Pagina 66
Algebră - Pagina 67
Algebră - Pagina 68
Algebră - Pagina 69
Algebră - Pagina 70
Algebră - Pagina 71
Algebră - Pagina 72
Algebră - Pagina 73
Algebră - Pagina 74
Algebră - Pagina 75
Algebră - Pagina 76
Algebră - Pagina 77
Algebră - Pagina 78
Algebră - Pagina 79
Algebră - Pagina 80
Algebră - Pagina 81
Algebră - Pagina 82
Algebră - Pagina 83
Algebră - Pagina 84
Algebră - Pagina 85
Algebră - Pagina 86
Algebră - Pagina 87
Algebră - Pagina 88
Algebră - Pagina 89
Algebră - Pagina 90
Algebră - Pagina 91
Algebră - Pagina 92
Algebră - Pagina 93
Algebră - Pagina 94
Algebră - Pagina 95
Algebră - Pagina 96
Algebră - Pagina 97
Algebră - Pagina 98
Algebră - Pagina 99
Algebră - Pagina 100
Algebră - Pagina 101
Algebră - Pagina 102
Algebră - Pagina 103
Algebră - Pagina 104
Algebră - Pagina 105
Algebră - Pagina 106
Algebră - Pagina 107
Algebră - Pagina 108
Algebră - Pagina 109
Algebră - Pagina 110
Algebră - Pagina 111
Algebră - Pagina 112
Algebră - Pagina 113
Algebră - Pagina 114
Algebră - Pagina 115
Algebră - Pagina 116
Algebră - Pagina 117
Algebră - Pagina 118
Algebră - Pagina 119
Algebră - Pagina 120
Algebră - Pagina 121
Algebră - Pagina 122
Algebră - Pagina 123
Algebră - Pagina 124

Conținut arhivă zip

  • Algebra.pdf

Alții au mai descărcat și

Matrici și Determinanți

1. MATRICI 1.1. Despre matrici Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip ) un tablou cu m linii şi n coloane ale cărui...

Matematică

MATRICI SI DETERMINANTI 1. MATRICI 1.1. Despre matrici Acest concept l-am întalnit înca din primul an de liceu, atunci când s-a pus problema...

Algebră

2.1 Sfera Definitia 1.1 Se nume¸ste sfer˘a mul¸timea tuturor punctelor din spa¸tiu pentru care distan¸ta la u punct fix numit centrul sferei este...

Matematici aplicate în economie-Univ din Oradea 2007

INTRODUCERE Matematica se foloseşte în economie de la începutul secolului al XIX-lea. Matematica a adus rigurozitate şi precizie în analiza...

Algebră liniară și geometrie descriptivă

NOTIUNI PRELIMINARE §1. Multimi, relatii binare si functii Multimi Prin multime se întelege o colectie de obiecte care vor fi numite elemente....

Vectori și valori proprii

Fie V un K - spațiu vectorial n-dimensional și A ∈ TK (V) un operator liniar. Definitie : Un vector x ∈ V , x ≠ 0 se numește vector propriu al...

Analiză matematică

1. Relaţii. Definiţie. Proprietăţi generale Se consideră cunoscute noţiunile de: mulţime, clasă, operaţii cu mulţimi şi logică matematică....

Analiza matematică

OBIECTIVELE Unității de învățare Nr. 1 Principalele obiective ale Unității de învățare Nr. 1 sunt: - Recapitularea noțiunilor de bază ale...

Te-ar putea interesa și

Ecuații algebrice

INTRODUCERE Rezolvarea ecuaţiilor algebrice este una dintre cele mai importante probleme ale matematicii şi a constituit multă vreme obiectul...

Algebre Hopf - Module Hopf și Integrale

CAPITOLUL 1 ALGEBRE ŞI COALGEBRE 1.1 Algebre şi module Fie k un corp comutativ. Vom da în continuare două definiţii echivalente ale noţiunii de...

Algebre Hopf - Module Hopf și Integrale

CAPITOLUL 1 ALGEBRE ŞI COALGEBRE 1.1 Algebre şi module Fie k un corp comutativ. Vom da în continuare două definiţii echivalente ale noţiunii de...

Aplicații algebrice - Turbo Pascal

APLICATIA APLICATII ALGEBRICE – ALGORITMI COMBINATORIALI I. INSTRUCTIUNI TURBO PASCAL Sunt urmatoarele: - Instructiunea de atribuire -...

Algebră și Geometrie pentru Inginerie Economica

ALGEBRĂ LINIARĂ CAPITOLUL 1 SPAŢII VECTORIALE §1. Spaţii vectoriale Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice,...

Modelarea Sistemelor Dinamice cu Evenimente Discrete Utilizând Algebra

CAPITOLUL 3 MODELAREA SISTEMELOR DINAMICE CU EVENIMENTE DISCRETE UTILIZÂND ALGEBRA (max, +) 3.1 Introducere În acest capitol vom prezenta...

Algebra Relațională

Algebra relaţională deseori e concepută ca un limbaj abstract de formulare a interpelărilor (cererilor) sau ca o colecţie de operaţii pe relaţii...

Algebră liniară

SEMINARUL NR.1 ALGEBRØA LINIARØA 1 an univ. 2006/2007 1. SØa se calculeze determinant¸ii: a) 2 1 3 3 2 0 2 1 2 b) 2 2 1 1 1 3 3 2 1 0...

Ai nevoie de altceva?