Geometrie afină

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 124 în total
Cuvinte : 37996
Mărime: 510.01KB (arhivat)
Publicat de: Emanuel Oprea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: andrei florin

Cuprins

  1. 1 Spat¸ii vectoriale 3
  2. 1.1 Spat¸ii vectoriale peste un corp K 3
  3. 1.2 Exemple de spat¸ii vectoriale 4
  4. 1.3 Dependent¸˘a liniar˘a de vectori 6
  5. 1.4 Baze. Coordonate de vectori. Dimensiune 7
  6. 1.5 Schimb˘ari de baze 11
  7. 1.6 Subspat¸ii vectoriale 14
  8. 1.7 Morfisme de spat¸ii vectoriale 21
  9. 1.8 Subspat¸ii invariante. Vectori proprii. Valori proprii 29
  10. 1.9 Forme liniare pe un K-spat¸iu vectorial 33
  11. 1.10 Forme biliniare 37
  12. 1.11 Forme p˘atratice. Aducerea la forma canonic˘a 44
  13. 1.12 Forme p˘atratice pe spat¸ii vectoriale complexe 51
  14. 1.13 Forme p˘atratice pe spat¸ii vectoriale reale 54
  15. 2 Spat¸ii afine 58
  16. 2.1 Structura afin˘a a unui spat¸iu vectorial 58
  17. 2.2 Spat¸ii afine. Propriet˘at¸i imediate 67
  18. 2.3 Exemple de spat¸ii afine 69
  19. 2.4 Combinat¸ii afine de puncte 69
  20. 2.5 Subspat¸ii afine 72
  21. 2.6 Spat¸ii afine finit dimensionale 78
  22. 2.6.1 Dimensiunea unui spat¸iu afin 78
  23. 2.6.2 Repere ¸si coordonate carteziene 79
  24. 2.6.3 Repere ¸si coordonate afine 81
  25. 2.6.4 Raport ¸si biraport de puncte coliniare 83
  26. 2.6.5 Reprezent˘ari analitice ale unui p-plan 84
  27. 2.7 Morfisme de spat¸ii afine 89
  28. 2.7.1 Translat¸ii ¸si centro-afinit˘at¸i 93
  29. 2.7.2 Proiectori ¸si automorfisme afine involutive 95
  30. 2.7.3 Morfisme de spat¸ii afine finit dimensionale 96
  31. 2.7.4 Ecuat¸iile carteziene ale unui p-plan 98
  32. 2.8 Forme afine 100
  33. 2.9 Forme biafine 105
  34. 2.10 Forme p˘atratice afine. Aducerea la forma canonic˘a 109
  35. 2.12 Centre de simetrie 114
  36. 2.14 Variet˘at¸i p˘atratice 117
  37. 2.14.1 Clasificarea afin˘a a conicelor 119
  38. 2.14.2 Clasificarea afin˘a a cuadricelor 120

Extras din curs

Chapter 1

Spat¸ii vectoriale

1.1 Spat¸ii vectoriale peste un corp K

Fie K un corp comutativ (poate fi corpul numerelor complexe C, cel al numerelor reale

R, cel al numerelor rat¸ionale Q sau al claselor de resturi modulo p, Z/p (p prim), etc).

Fie (V, +) un grup pe care definim o operat¸ie extern˘a

K × V ! V

(, v) ! · v

care satisface axiomele:

V1. ( ) · v = · ( · v)

V2. ( + ) · v = · v + · v

V3. · (v + w) = · v + · w

V4. 1 · v = v,

pentru orice , 2 K ¸si orice v,w 2 V . (V,+, ·) se nume¸ste K-spat¸iu vectorial (sau spat¸iu

vectorial peste corpul K).

Observat¸ie. ˆIntr-un spat¸iu vectorial (V,+, ·), adunarea este comutativ˘a.

(1 + 1) · (a + b) = (1 + 1) · a + (1 + 1) · b = a + a + b + b

iar

(1 + 1) · (a + b) = 1 · (a + b) + 1 · (a + b) = a + b + a + b,

deci a + b = b + a. 

Elementele lui V se numesc vectori, iar elementele lui K se numesc scalari. Operat¸ia

intern˘a + este adunarea vectorilor, iar operat¸ia extern˘a · este ˆınmult¸irea vectorilor cu

scalari.

Cˆand K = C, respectiv K = R, spat¸iul V se nume¸ste spat¸iu vectorial complex, respectiv

spat¸iu vectorial real.

Propozit¸ie. ˆIntr-un K-spat¸iu vectorial V , au loc:

• 0K · v = 0V , 8v 2 V , unde 0K este elementul neutru al grupului aditiv (K, +), iar 0V

este elementul neutru al grupului (V, +), numit vectorul nul al spat¸iului vectorial

V .

• · 0v = 0v, 8 2 K

• · v = 0v dac˘a ¸si numai dac˘a = 0K sau v = 0V

• (−1) · v = −v, 8v 2 V , unde −v este opusul vectorului v 2 V ˆın grupul (V, +).

1.2 Exemple de spat¸ii vectoriale

1. Spat¸iul vectorilor legat¸i ¸si spat¸iul vectorilor liberi

sunt spat¸ii vectoriale reale.

2. Spat¸iile vectoriale standard Kn, n 2 N

Pe produsul cartezian Kn = {x = (x1, x2, . . . , xn), xi 2 K, i = 1, n} se poate defini o

structur˘a de K-spat¸iu vectorial, numit˘a structura canonic˘a a lui Kn. Operat¸ia extern˘a

este dat˘a de

x + y = (x1 + y1, x2 + y2, . . . , xn + yn), 8x = (x1, x2, . . . , xn), y = (y1, y2, . . . , yn) 2 Kn,

iar cea extern˘a de

x = (x1, x2, . . . , xn), 8 2 Kn, 8x = (x1, x2, . . . , xn) 2 Kn.

3. Spat¸iul Mm,n(K) al matricelor dreptunghiulare cu elemente din K

este un K-spat¸iu vectorial. Dac˘a A = (ai,j) ¸si B = (bi,j) sunt dou˘a matrici din Mm,n(K),

iar 2 K, atunci operat¸iile care dau structura de spat¸iu vectorial sunt

A + B = (ai,j + bi,j) 2 Mm,n(K)

¸si

A = (ai,j) 2 Mm,n(K).

Dac˘a m = n, se obt¸ine K-spat¸iul vectorial al matricelor p˘atratice de ordinul n. Dac˘a

m = 1, se obt¸ine K-spat¸iul vectorial al matricelor linie, iar dac˘a n = 1, se obt¸ine K-spat¸iul

vectorial al matricelor coloan˘a. Aceste ultime dou˘a spat¸ii se identific˘a cu Kn.

4. Spat¸iul funct¸iilor V A = {f : A ! V }

unde V este un K-spat¸iu vectorial, este, la rˆandul lui, un K-spat¸iu vectorial. Operat¸ia de

adunare a funct¸iilor este dat˘a de

f + g : A ! V, (f + g)(x) = f(x) + g(x),

iar operat¸ia extern˘a pe V A peste K

K × V A ! V A

(, f) ! f, (f)(x) = f(x).

Spat¸iile Kn ¸si Mm,n(K) sunt, de fapt, spat¸ii de tipul V A, unde V = K ¸si A =

{1, 2, . . . , n}, respectiv A = {1, 2, . . . ,m} × {1, 2, . . . , n}.

Preview document

Geometrie afină - Pagina 1
Geometrie afină - Pagina 2
Geometrie afină - Pagina 3
Geometrie afină - Pagina 4
Geometrie afină - Pagina 5
Geometrie afină - Pagina 6
Geometrie afină - Pagina 7
Geometrie afină - Pagina 8
Geometrie afină - Pagina 9
Geometrie afină - Pagina 10
Geometrie afină - Pagina 11
Geometrie afină - Pagina 12
Geometrie afină - Pagina 13
Geometrie afină - Pagina 14
Geometrie afină - Pagina 15
Geometrie afină - Pagina 16
Geometrie afină - Pagina 17
Geometrie afină - Pagina 18
Geometrie afină - Pagina 19
Geometrie afină - Pagina 20
Geometrie afină - Pagina 21
Geometrie afină - Pagina 22
Geometrie afină - Pagina 23
Geometrie afină - Pagina 24
Geometrie afină - Pagina 25
Geometrie afină - Pagina 26
Geometrie afină - Pagina 27
Geometrie afină - Pagina 28
Geometrie afină - Pagina 29
Geometrie afină - Pagina 30
Geometrie afină - Pagina 31
Geometrie afină - Pagina 32
Geometrie afină - Pagina 33
Geometrie afină - Pagina 34
Geometrie afină - Pagina 35
Geometrie afină - Pagina 36
Geometrie afină - Pagina 37
Geometrie afină - Pagina 38
Geometrie afină - Pagina 39
Geometrie afină - Pagina 40
Geometrie afină - Pagina 41
Geometrie afină - Pagina 42
Geometrie afină - Pagina 43
Geometrie afină - Pagina 44
Geometrie afină - Pagina 45
Geometrie afină - Pagina 46
Geometrie afină - Pagina 47
Geometrie afină - Pagina 48
Geometrie afină - Pagina 49
Geometrie afină - Pagina 50
Geometrie afină - Pagina 51
Geometrie afină - Pagina 52
Geometrie afină - Pagina 53
Geometrie afină - Pagina 54
Geometrie afină - Pagina 55
Geometrie afină - Pagina 56
Geometrie afină - Pagina 57
Geometrie afină - Pagina 58
Geometrie afină - Pagina 59
Geometrie afină - Pagina 60
Geometrie afină - Pagina 61
Geometrie afină - Pagina 62
Geometrie afină - Pagina 63
Geometrie afină - Pagina 64
Geometrie afină - Pagina 65
Geometrie afină - Pagina 66
Geometrie afină - Pagina 67
Geometrie afină - Pagina 68
Geometrie afină - Pagina 69
Geometrie afină - Pagina 70
Geometrie afină - Pagina 71
Geometrie afină - Pagina 72
Geometrie afină - Pagina 73
Geometrie afină - Pagina 74
Geometrie afină - Pagina 75
Geometrie afină - Pagina 76
Geometrie afină - Pagina 77
Geometrie afină - Pagina 78
Geometrie afină - Pagina 79
Geometrie afină - Pagina 80
Geometrie afină - Pagina 81
Geometrie afină - Pagina 82
Geometrie afină - Pagina 83
Geometrie afină - Pagina 84
Geometrie afină - Pagina 85
Geometrie afină - Pagina 86
Geometrie afină - Pagina 87
Geometrie afină - Pagina 88
Geometrie afină - Pagina 89
Geometrie afină - Pagina 90
Geometrie afină - Pagina 91
Geometrie afină - Pagina 92
Geometrie afină - Pagina 93
Geometrie afină - Pagina 94
Geometrie afină - Pagina 95
Geometrie afină - Pagina 96
Geometrie afină - Pagina 97
Geometrie afină - Pagina 98
Geometrie afină - Pagina 99
Geometrie afină - Pagina 100
Geometrie afină - Pagina 101
Geometrie afină - Pagina 102
Geometrie afină - Pagina 103
Geometrie afină - Pagina 104
Geometrie afină - Pagina 105
Geometrie afină - Pagina 106
Geometrie afină - Pagina 107
Geometrie afină - Pagina 108
Geometrie afină - Pagina 109
Geometrie afină - Pagina 110
Geometrie afină - Pagina 111
Geometrie afină - Pagina 112
Geometrie afină - Pagina 113
Geometrie afină - Pagina 114
Geometrie afină - Pagina 115
Geometrie afină - Pagina 116
Geometrie afină - Pagina 117
Geometrie afină - Pagina 118
Geometrie afină - Pagina 119
Geometrie afină - Pagina 120
Geometrie afină - Pagina 121
Geometrie afină - Pagina 122
Geometrie afină - Pagina 123
Geometrie afină - Pagina 124

Conținut arhivă zip

  • Geometrie Afina.pdf

Alții au mai descărcat și

Numere Prime

INTRODUCERE Studiul numerelor prime face parte din teoria numerelor, ramura matematicii care include studiul numerelor naturale. Numerele prime...

Spații vectoriale

Definitie: Fie o multime ale carei elemente le vom nota prin litere latine mici si le vom numi vectori. Fie de asemenea un corp ale carui...

Vechi și nou în matematică

INDRODUCERE Matematica este în general definită ca ştiinţa ce studiază modelele de structură, schimbare şi spaţiu. În sens modern, matematica este...

Teoreme clasice de geometrie plană

1.Teorema lui Stewart. Fie M un punct pe latura [BC] a triunghiului ABC. Atunci este adevarata relatia Stewart: Demonstratie: Din triunghiurile...

Probleme de extrem - aplicații ale derivatelor

1.Aplicatii ale derivatelor in fizica 1.1 Viteza în mişcarea rectilinie Să considerăm un mobil M care se mişcă pe o dreaptă Ox (fig.1) şi să...

Geometrie Computațională

1. Complemente de geometrie si metode de aproximare 1.1. Spatii vectoriale. Spatii afine. Fie N - multimea numerelor naturale, Z - multimea...

Algebră liniară și geometrie descriptivă

NOTIUNI PRELIMINARE §1. Multimi, relatii binare si functii Multimi Prin multime se întelege o colectie de obiecte care vor fi numite elemente....

Inegalități Geometrice în Triunghi

II.1 Inegalităţi fundamentale Definiţia II.1.1: Spunem că segmentul [AB] este mai mic decât segmentul [CD] dacă măsura segmentului [AB] este mai...

Te-ar putea interesa și

Anliza și Prelucrarea Imaginilor

Introducere Prelucrarea de imagini este un domeniu care îsi pastreaza dinamismul în ciuda trecerii anilor. Dezvoltarile tehnologice au facilitat...

Vectori Proprii și Valori Proprii

INTRODUCERE Termenul de matrice a fost introdus de matematicianul englez James Joseph Sylvester(1814-1897) în lucrarea “On New Class of Theorems”...

Evolutia unei curbe plane

Introducere Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică și analiza matematică. Geometria diferențială...

Transformări geometrice asupra imaginilor

1. Tema proiectului Sa se realizeze o aplicatie ce implementeaza diferite transformari geometrice asupra unei imagini (translatie, rotatie, zoom...

Cataliză

Cataliză, catalizatori, reacţii catalitice, centri activi, promotori, otrăvuri Termenul de cataliză a fost introdus în anul 1836 de către...

Proiectarea unei antene fractale bi-bandă comunicații mobile GSM 900-1800

1.TEORIA FRACTALILOR, PROPRIETATI GENERALE. Ce sunt fractalii si de ce si de ce s-a recurs la folosirea acestor modele pentru proiectarea...

Geometrie Computațională

1. Complemente de geometrie si metode de aproximare 1.1. Spatii vectoriale. Spatii afine. Fie N - multimea numerelor naturale, Z - multimea...

Mecanismul de formare al crăpăturilor la cald

Crapaturile reprezinta un defect frecvent intalnit la piesele obtinute prin turnare si in general au o pondere mare in multitudinea de defecte de...

Ai nevoie de altceva?