Integrala Riemann

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2985
Mărime: 48.98KB (arhivat)
Publicat de: Crin Nechita
Puncte necesare: 0
Capitolul 8

Extras din curs

8.1. Integrala Riemann

Optam pentru prezentarea traditionala a integralei Riemann, deoarece a fost studiata in aceasta

maniera si in liceu si este familiara cititorului

Daca a, b Î R, a < b, atunci D [a, b] reprezinta multimea tuturor diviziunilor intervalului [a, b]. Norma

diviziunii D Î D [a, b] este numarul: D = 1 1

max{ } i n i i

diviziune este echidistanta daca xi - xi-1 =

1 £ i £ n, caz in care avem xi = a + i × b a

Fie a, b ÎR , a < b si D Î D [a, b], D : a = x0 < x1 < x2 <…< xn = b.

Multinea: xD = { i x ; 1 £ i £ n, i x Î [xi-1, xi]}, este multimea punctelor intermediare asociate diviziunii

D . Pentru functia f : [a, b] ® R, construim suma: ( , ) f s xD D = 1

numita suma

Riemann. Functia f este integrabila Riemann pe [a, b] daca exista un numar real I, cu proprietatea ca

"e>0 exista h > 0 , astfel incat " D Î D [a, b], cu D < h, sa avem f( , ) I s x e D D- < , pentru orice

alegere a punctelor intermediare D x . Numarul I se numeste integrala Riemann a lui f pe [a, b], este

unic determinat si se noteaza I = ( )

f x dx . Merita retinut faptul ca o functie f: [a, b] ®R, integrabila

Riemann pe [a, b] este marginita pe [a, b].

Daca f: [a, b] ® R este marginita pe [a, b], vom defini sumele Darboux, dupa cum urmeaza. Fie

D Î D [a, b] si anume D : a = x0 < x1 < x2 <…< xn = b.Notand mi =

construi: ( ) f s D = 1

, sume numite sumele Darboux

inferioara respectiv superioara. Notand cu I = sup{ ( ) f s D ; D Î D [a, b]} si cu J = inf{ ( ) f S D ,

D Î D [a, b]}, se demonstreaza ca f este integrabila Riemann pe [a, b] daca si numai daca I = J.

Criteriul lui Darboux este util pentru determinarea claselor de functii integrabile Riemann.

Teorema 8.1.1. (criteriul lui Darboux) O functie f: [a, b] ® R, marginita pe [a, b], este integrabila

Riemann pe [a, b] daca si numai daca "e>0 exista h > 0 , astfel incat " D Î D [a, b], cu D < h, sa

avem ( ) f S D - ( ) f s D < e.

Propozitia 8.1.1. O functie f: [a, b] ® R, continua, este integrabila Riemann pe [a, b].

Prezentam in continuare, un criteriu de integrabilitate deosebit de important prin aplicatiile sale.

O multime A Ì R se numeste neglijabila sau de masura Lebesgue nula daca "e > 0 exista un sir de

intervale din R, notate (Jn)n, cu proprietatile: n

(am notat lungimea

intervalului Jn cu l (Jn). Putem lua intervalele Jn deschise, inchise sau semi-deschise

exemplu: Multimea numerelor naturale N este de masura Lebesgue nula. Fie e > 0 si

Din definitia multimii neglijabile se deduc imediat urmatoarele proprietati:

1) O submultime a unei multimi neglijabile este neglijabila.

2) O multime numarabila este neglijabila.

Teorema 8.1.2. (criteriul lui Lebesgue) O functie f: [a, b] ® R este integrabila Riemann pe [a, b] daca

si numai daca f este marginita si multimea punctelor ei de discontinuitate este de masura Lebesgue

nula.

Din acest criteriu rezulta imediat integrabilitatea functiilor continue, a celor monotone si a celor

marginite cu multimea punctelor de discontinuitate finita. Prezentam, in continuare, cateva proprietati

ale integralei Riemann. Pentru a, b Î R cu a < b, definim ( )

Propozitia 8.1.2. Fie f, g: [a, b] ® R, functii integrabile Riemann pe [a, b]. Atunci f + g este

integrabila pe [a, b]. Daca aÎ R, functia af este integrabila pe [a, b] si:

Propozitia 8.1.3. Daca functia f: [a, b] ® R+ este integrabila Riemann pe [a, b], atunci ( )

f x dx ³ 0.

Din aceasta proprietate rezulta monotonia integralei Riemann, in sensul ca daca f, g: [a, b] ® R sunt

functii integrabile Riemann pe [a, b], cu proprietatea caf(x) £ g(x), " x Î[a, b], atunci:

Propozitia 8.1.3. Daca f: [a, b] ® R este o functie integrabila Riemann pe [a, b] si [c, d] Ì [a, b],

atunci f este integrabila Riemann pe [c, d] (ereditate).

Propozitia 8.1.4. Daca functia f: [a, b] ® R este integrabila Riemann pe [a, b], atunci oricare ar fi

Preview document

Integrala Riemann - Pagina 1
Integrala Riemann - Pagina 2
Integrala Riemann - Pagina 3
Integrala Riemann - Pagina 4
Integrala Riemann - Pagina 5
Integrala Riemann - Pagina 6
Integrala Riemann - Pagina 7
Integrala Riemann - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Integrala Riemann.pdf

Alții au mai descărcat și

Geometrie Computațională

1. Complemente de geometrie si metode de aproximare 1.1. Spatii vectoriale. Spatii afine. Fie N - multimea numerelor naturale, Z - multimea...

Matematică financiară

OBIECTUL MATEMATICILOR FINANCIARE (INTRODUCERE) Direct sau indirect, imediat sau dupa un anumit timp, eforturile si efectele unei activitati...

Matematică pentru economiști. Probabilitate

Câmp de evenimente. Probabilitate 1. Câmp de evenimente Teoria probabilitatilor studiaza legile dupa care evolueaza fenomenele aleatoare. Vom...

Matematici Speciale

FUNCT¸ II COMPLEXE 1.1 Mult¸imea numerelor complexe Mult¸imea numerelor complexe a apØarut din ˆincercarea de a extinde mult¸imea numerelor...

Elemente de Teoria Erorilor

Numere aproximative. Erori a) Sursele si clasificarea erorilor. În rezolvarea numerica a unei probleme deosebim - în general - trei feluri de...

Câmp de evenimente. Câmp de probabilitate

7.3. Conceptul de probabilitate Pentru masurarea sanselor de realizare a unui eveniment aleator s-a introdus notiunea de probabilitate. Sunt...

Algebră Liniară

SPATII VECTORIALE FINIT DIMENSIONALE 1.1 Definitia spatiilor vectoriale Pentru a introduce notiunea de spatiu vectorial avem nevoie de notiunea...

Te-ar putea interesa și

Integrale definite - Aplicații

Introducere Una dintre problemele de bază ale calculului diferențial constă în determinarea derivatei unei funcții date. Diverse probleme din...

Integrale definite

INTRODUCERE În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă. Procesul de determinare a...

Analiza

1.Criteriul de convergenta al lui Cauchy O serie xn de nr R este convergente ó pt or. µ>0 ex. un nµ ap N a.i. xk<e(k=n,m), m> nµ Dem....

Aplicația integralei duble

CAPITOLUL I. NOŢIUNII FUNDAMENTALE PRIVIND INTEGRALA DEFINITĂ. 1.1. Conceptul de integrală definită. 1.1.1. Definiţia şi proprietăţi. Fie...

Serii Trigonometrice

Serii trigonometrice Vom studia clasa particulară de serii de funcţii ()1nfx∞Σ cu ()()()()000,cossin,1, cu nnnnnfxafxanxbnxnxa≥==+≥∈⊂RR, numite...

Probabilități și statistică în inginerie

În cursul activităţii sale practice omul se loveşte la fiecare pas de fenomene aleatoare. Exemplul cel mai simplu de fenomene aleatoare este dat de...

Matematici Speciale

FUNCT¸ II COMPLEXE 1.1 Mult¸imea numerelor complexe Mult¸imea numerelor complexe a apØarut din ˆincercarea de a extinde mult¸imea numerelor...

Analiza matematică

OBIECTIVELE Unității de învățare Nr. 1 Principalele obiective ale Unității de învățare Nr. 1 sunt: - Recapitularea noțiunilor de bază ale...

Ai nevoie de altceva?