Despre Motor

2.1. Prezentare generală şi identificarea motorului

Autoturismele din familia DACIA, fabricate pînă în 1990, sînt echipate cu trei tipuri de motoare cu aprindere prin scînteie (tip 102.00, tip 103.08 şi tip 810,99), diferenţiate, în general, între ele prin cilindree, raport

30

21

Fig. 2.1.

25-

3»

de comprimare, putere şi alte elemente constructive (v. caracteristicile tehnice, §2.2).

în fig. 2.1, 2.2 şi 2.S sînt prezentate desenele de ansamblu ale motorului 810.99, cuprinzînd ansamblele şi subansamblele motorului.

36

11 18 T7 37 12 13

Vedere sf/hgq

Fig. 2.2.

Fig. 2.1, Fig. 2.2 şi Fig.2.3. Motorul tip 810.99 pentru autoturismul Dacia: f — blocul cilindrilor; 2 — cămaşă cilindru; 3 — chiulasă; 4 — garnitură chiulasăî 9 — ax piston; 10 — arborele cotit; 11 — arbore cu came; 12 — buşonul de umplere a capacului chiulasei; 17 — tijă culbutori; 18 — tachet; 19 — fus palier; 20 — fus arborelui cotit; 25 — sorbul pompei de ulei; 26 — axul de antrenare a pompei de ulei BS — pompa de benzină; 30 — carburator; 31 — ventilator; 32 — pompa de apăj carterul inferior; 35 — dispozitivul de pornire a motorului

Vedere dreapta

Fig. 2.3.

Fig. 2.1 — secţiune longitudinală; Fig. 2.2 şi Fig. 2.3 — secţiuni transversale; S— carterul inferior (baia de ulei); 6 — capacul chiulasei; 7 — piston; 8 — bielă; ulei; 13— axul culbutorilor; 14 — supapă; 15 — arc supapă; 16 — şurub de strîngere maneton; 21 — pompă de ulei; 22 — volant; 23 — curea ventilator; 24 — fulia ţi ruptorului-distribuitor; 27 — pinion intermediar; 28 — ruptorul-distribuitor; S3 — galeria de admisie-evacuare; 34 — joja de control a nivelului uleiului din cu ajutorul manivelei (rac); 36 — alternator; 37 — bujie.

Fig. 2.4. Placă identificare motor: 1 — tipul motorului; 2 — numărul de fabricaţie.

Dateie pentru identificarea motorului sînt redate pe o placa dreptun¬ghiulară, fixată prin nituri în partea stingă a blocului motor, deasupra fil¬trului de ulei (fig. 2.4).

Pe placă sînt poansonate: tipul motorului şi seria de fabricaţie (ex. 10.997).

2.3.1. VERIFICAREA PRESIUNII LA SFÎRSITUL PROCESULUI DE COMPRIMARE

Presiunea la sfîrsitul comprimării este influenţată atît de schimbul de căldură între încărcătura proaspătă şi mediul exterior, cît şi de scăpările de gaze prin imperfecţiunile etanşării camerei de ardere (segmenţi-cilindru, supa'pă-sediu,*garnitura de chiulasă etc). Cum în procesul funcţionării mo-toarelftr se produc o serie de schimbări în stare tehnică de tipul: uzuri la cilindri, supape, bucşe de ghidare supape, deformarea chiulasei sau a talerului supapei, detensionarea unui arc de supapă, înţepeniri de segmenţi în canale etc, etanşeitatea camerei de ardere este compromisă.

De aceea, periodic, este necesar să verificăm presiunea la sfîrsitul com¬primării. Această lucrare se face cu ajutorul unui aparat numit „compreso-metru" sau „compresograf" — fig. 2.5 —, efectuîndu-se următoarele operaţii:

— se aduce motorul la regim termic normal (cea 80°C — tempera¬tura uleiului) ;

— se scot bujiiîe în scopul uşurării rotirii arborelui cotit de către electro¬motorul de pornire;

- sc verifică şi se corectează (dacă este cazul) jocul dintre culbutori şi

supape (v. § 2.4.1);

- se deschid complet clapetele: de acceleraţie şi pornire la rece (şoc);

— se măsoară turaţia arborelui cotit,

folosind un turometru electronic, care se leagă în circuitul de aprindere motor ia trebuie să fie min. .

rot/min

- se scoate fişa de înaltă tensiune

dintre bobină şi capacul ruptoruiui di¬

stribuitor;

- sc introduce capătul de cauciuc al

compresometrului în orificiul bujiei asigu-

rîndu-se o etanşare perfectă;

- se acţionează electromotorul de

pornire şi se reţine pentru fiecare cilindru

valoarea presiunii la sfîrşitul comprimării.

Pentru motoarele ce echipează auto¬turismele Dacia, valoarea presiunii în condiţiile menţionate trebuie să fie de 10±0,3 daN/cm2.

Pentru diferenţe de presiune între cilindri sau la toţi cilindrii şi valoarea nominală se va lua ca limită 1 daN/cm2.

Fig. 2.5. Compresograf.

Diferenţele mai mari de 1 daN/cm2 ne permit să apreciem o reducere a etanşeităţii camerei de ardere pe lîngă sediile supapelor, pe la garnitura de chiulasă sau printre piston si cilindru, acestea ca rezultat al uzurilor, deformă¬rilor, slăbirilor din fixări, înţepenirilor sau deteriorarea unor piese care pot compro¬mite etanşeitatea camerei de ardere.