Cuprins
- CUPRINS
- 1. NOŢIUNI DE CALCUL VECTORIAL 3
- 1.1. Mărimi scalare şi mărimi vectoriale 3
- 1.2. Compunerea a doi vectori concurenţi 3
- 1.3. Compunerea a “n” vectori concurenţi 4
- 1.4. Descompunerea unui vector după două direcţii concurente 5
- 1.5. Descompunerea unui vector după trei direcţii concurente în spaţiu 5
- 1.6. Produsul scalar a doi vectori 6
- 1.7. Produsul vectorial a doi vectori 6
- 1.8. Produsul mixt a trei vectori 7
- 1.9. Dublul produs vectorial a trei vectori 8
- STATICA
- 2. REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE APLICATE RIGIDULUI 9
- 2.1. Momentul unei forţe în raport cu un punct 9
- 2.2. Cuplul de forţe 12
- 2.3. Reducerea unei forţe aplicată într-un punct al rigidului. Torsorul 13
- 2.4. Reducerea sistemelor de forţe aplicate rigidului. Torsorul de reducere. Variaţia
- torsorului cu punctul de reducere. Invarianţi 14
- 2.5. Reducerea sistemelor particulare de forţe 18
- 2.5.1. Reducerea sistemelor de forţe concurente 18
- 2.5.2. Reducerea sistemelor de forţe coplanere 18
- 2.5.3. Reducerea sistemelor de forţe paralele 19
- Test de evaluare 24
- 3. CENTRE DE GREUTATE (DE MASĂ) 26
- 3.1`. Centrul de greutate al unui sistem de puncte materiale 26
- 3.2. Momente statice 26
- 3.3. Proprietăţile centrului de greutate 27
- 3.4. Centrul de greutate al corpurilor omogene 28
- Test de evaluare 33
- 4. STATICA RIGIDULUI 35
- 4.1. Echilibrul rigidului liber 35
- 4.2. Echilibrul rigidului supus la legături fără frecare 36
- 4.2.1. Generalităţi 36
- 4.2.2. Legăturile rigidului 37
- 4.2.2.1. Reazemul simplu 37
- 4.2.2.2. Articulaţia 39
- 4.2.2.2.1. Articulaţia sferică 39
- 4.2.2.2.2. Articulaţia cilindrică 40
- 4.2.2.3. Încastrarea 42
- 4.2.2.4. Prinderea cu fir 43
- 4.3. Echilibrul rigidului supus la legături cu frecare 46
- 4.3.2. Frecarea de alunecare 46
- 4.3.3. Frecarea de rostogolire 48
- 4.3.4. Frecarea în lagărul radial (articulaţia cilindrică) 50
- 4.3.5. Frecarea firelor 52
- Test de evaluare 56
- 5. STATICA SISTEMELOR MATERIALE 57
- 5.1. Torsorul forţelor interioare 57
- 5.2. Teoreme şi metode pentru studiul echilibrului sistemelor materiale 58
- 5.2.1. Metoda izolării elementelor 58
- 5.2.2. Teorema solidificării 58
- 5.2.3. Teorema echilibrului părţilor 59
- 5.3. Sisteme static determinate şi sisteme static nedeterminate 60
- Test de evaluare 66
- CINEMATICA
- 6. CINEMATICA PUNCTULUI 67
- 6.1. Noţiuni fundamentale 67
- 6.1.1. Legea de mişcare 67
- 1
- 6.1.2. Traiectoria 67
- 6.1.3. Viteza 68
- 6.1.4. Acceleraţia 69
- 6.1.5. Viteza şi acceleraţia unghiulară 70
- 6.2. Studiul mişcării punctului 71
- 6.2.1. Studiul mişcării în coordonate carteziene 71
- 6.2.2. Studiul mişcării în coordonate naturale 72
- 6.3. Mişcări particulare ale punctului 77
- 6.3.1. Mişcarea rectilinie 77
- 6.3.1.1. Mişcarea rectilinie uniformă 77
- 6.3.1.2. Mişcarea rectilinie uniform variată 78
- 6.3.2. Mişcarea circulară 79
- 6.3.2.1. Studiul mişcării în coordonate carteziene 79
- 6.3.2.3. Studiul mişcării în coordonate naturale 80
- Test de evaluare 84
- 7. CINEMATICA RIGIDULUI 86
- 7.1. Mişcarea generală a rigidului 86
- 7.1.1. Mobilitatea rigidului 86
- 7.1.2. Distribuţia de viteze 87
- 7.1.3. Distribuţia de acceleraţii 88
- 7.2. Mişcări particulare ale rigidului 89
- 7.2.1. Mişcarea de translaţie 89
- 7.2.1.1. Distribuţia de viteze 90
- 7.2.1.2. Distribuţia de acceleraţii 90
- 7.2.2. Mişcarea de rotaţie (mişcarea rigidului cu axă fixă) 91
- 7.2.3.1. Distribuţia de viteze 92
- 7.2.3.2. Distribuţia de acceleraţii 92
- 7.2.3.3. Transmiterea mişcării de rotaţie 93
- 7.2.3. Mişcarea plan paralelă 97
- 7.2.3.1. Distribuţia de viteze 98
- 7.2.3.2. Centrul instantaneu de rotaţie 99
- 7.2.3.3. Distribuţia de acceleraţii 101
- 7.3. Mişcarea relativă a punctului 104
- 7.3.1. Derivata absolută şi derivata relativă a unui vector 104
- 7.3.2. Definirea mişcărilor 105
- 7.3.3. Compunerea vitezelor 106
- 7.3.4. Compunerea acceleraţiilor 106
- Test de evaluare 108
- DINAMICA
- 8. DINAMICA PUNCTULUI MATERIAL 110
- 8.1. Dinamica punctului material în mişcare absolută 110
- 8.1.1. Noţiuni fundamentale 110
- 8.1.1.1. Lucrul mecanic 110
- 8.1.1.2. Funcţia de forţă 111
- 8.1.1.3. Puterea 112
- 8.1.1.4. Randamentul 112
- 8.1.1.5. Impulsul 113
- 8.1.1.6. Momentul cinetic 113
- 8.1.1.7. Energia mecanică 114
- 8.1.2. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material 115
- 8.1.2.1. Generalităţi 115
- 8.1.2.2. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material liber 115
- 8.1.2.3. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material supus la
- legături 117
- 8.1.3. Teoreme generale în dinamica punctului material 118
- 8.1.3.1. Teorema impulsului 118
- 8.1.3.2. Teorema momentului cinetic 119
- 8.1.3.3. Teorema energiei cinetice 119
- 8.2. Dinamica punctului material în mişcare relativă 124
- 8.2.1. Legea fundamentală în mişcarea relativă 124
- 8.2.2. Sisteme inerţiale 125
- 8.2.3. Repausul relativ 125
- Test de evaluare 128
- BIBLIOGRAFIE 130
- 2
Extras din curs
1. NOŢIUNI DE CALCUL VECTORIAL
1.1. MĂRIMI SCALARE ŞI MĂRIMI VECTORIALE
Mărimile care sunt complet determinate prin valoarea lor numerică (pozitivă sau negativă) se numesc mărimi scalare sau scalari.
Mărimile care sunt complet determinate prin valoarea lor numerică, prin direcţie şi sens se numesc mărimi vectoriale sau vectori.
Vectorul reprezentat prin segmentul de dreaptă orientat se numeşte vector liber. În cazul când pentru definirea vectorului este necesară precizarea suportului, acesta se numeşte vector alunecător; dacă este necesară şi precizarea punctul de aplicaţie , acesta se numeşte vector legat.
1.2. COMPUNEREA A DOI VECTORI CONCURENŢI
Considerând doi vectori aşi b cu originea în punctul O şi unghiul dintre suporturile celor doi vectori, α, suma sau rezultanta celor doi vectori este vectorul c, definit ca mărime direcţie şi sens de diagonala paralelogramului construit cu vectorii a şi b , ca laturi (fig.1.1.a).
bac+= (1.1)
Mărimea vectorului rezultant este: αcosab2bac22++= (1.2)
Considerând ca referinţă, suportul vectorului a, direcţia vectorului rezultant este definită de unghiul β:
Fig. 1.1
ααβcosab2basinbsin22++= (1.3)
Expresia analitică. Considerând că vectorii a şi b definesc planul Oxy, vectorul rezultant c va fi situat în acelaşi plan, cei trei vectori putând fi exprimaţi prin proiecţii pe axele sistemului menţionat, (fig.1.1.b):
jcicc;jbibb;jaiaayxyxyx+=+=+= (1.4)
Conform relaţiei (1.1) putem scrie:
)jbib()jaia(jcicyxyxyx+++=+ (1.5)
3
Rezultă componentele pe axe ale vectorului rezultant c:
yyyxxxbac;bac+=+= (1.6)
Mărimea vectorului rezultant este:
2yy2xx2y2x)ba()ba(ccc+++=+= (1.7)
iar direcţia este dată de unghiul γ dintre suportul vectorului rezultant şi axa Ox:
xxyyxybabacctg++==γ (1.8)
1.3. COMPUNEREA A “n” VECTORI CONCURENŢI
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cap4_SR.pdf
- Cap7_CR.pdf
- Cap6_CP.pdf
- Cap2_RSF.pdf
- Cap8_DPM.pdf
- Cap5_SS.pdf
- Cap3_CG.pdf
- Cap1_CalcVect.pdf
- B_Cuprins.pdf