Mecanică

Curs
9.1/10 (12 voturi)
Domeniu: Mecanică
Conține 9 fișiere: pdf
Pagini : 131 în total
Cuvinte : 34284
Mărime: 4.31MB (arhivat)
Publicat de: Marioara-Ica Sabău
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ing Popa Ion
NOŢIUNI DE CALCUL VECTORIAL,STATICA,CINEMATICA,DINAMICA. La fiecare din capitole este descris cu lux de amanunte. A fost prezentat in cadrul facultatii de mecanica Univ Dunarea de Jos din Galati

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. 1. NOŢIUNI DE CALCUL VECTORIAL 3
  3. 1.1. Mărimi scalare şi mărimi vectoriale 3
  4. 1.2. Compunerea a doi vectori concurenţi 3
  5. 1.3. Compunerea a “n” vectori concurenţi 4
  6. 1.4. Descompunerea unui vector după două direcţii concurente 5
  7. 1.5. Descompunerea unui vector după trei direcţii concurente în spaţiu 5
  8. 1.6. Produsul scalar a doi vectori 6
  9. 1.7. Produsul vectorial a doi vectori 6
  10. 1.8. Produsul mixt a trei vectori 7
  11. 1.9. Dublul produs vectorial a trei vectori 8
  12. STATICA
  13. 2. REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE APLICATE RIGIDULUI 9
  14. 2.1. Momentul unei forţe în raport cu un punct 9
  15. 2.2. Cuplul de forţe 12
  16. 2.3. Reducerea unei forţe aplicată într-un punct al rigidului. Torsorul 13
  17. 2.4. Reducerea sistemelor de forţe aplicate rigidului. Torsorul de reducere. Variaţia
  18. torsorului cu punctul de reducere. Invarianţi 14
  19. 2.5. Reducerea sistemelor particulare de forţe 18
  20. 2.5.1. Reducerea sistemelor de forţe concurente 18
  21. 2.5.2. Reducerea sistemelor de forţe coplanere 18
  22. 2.5.3. Reducerea sistemelor de forţe paralele 19
  23. Test de evaluare 24
  24. 3. CENTRE DE GREUTATE (DE MASĂ) 26
  25. 3.1`. Centrul de greutate al unui sistem de puncte materiale 26
  26. 3.2. Momente statice 26
  27. 3.3. Proprietăţile centrului de greutate 27
  28. 3.4. Centrul de greutate al corpurilor omogene 28
  29. Test de evaluare 33
  30. 4. STATICA RIGIDULUI 35
  31. 4.1. Echilibrul rigidului liber 35
  32. 4.2. Echilibrul rigidului supus la legături fără frecare 36
  33. 4.2.1. Generalităţi 36
  34. 4.2.2. Legăturile rigidului 37
  35. 4.2.2.1. Reazemul simplu 37
  36. 4.2.2.2. Articulaţia 39
  37. 4.2.2.2.1. Articulaţia sferică 39
  38. 4.2.2.2.2. Articulaţia cilindrică 40
  39. 4.2.2.3. Încastrarea 42
  40. 4.2.2.4. Prinderea cu fir 43
  41. 4.3. Echilibrul rigidului supus la legături cu frecare 46
  42. 4.3.2. Frecarea de alunecare 46
  43. 4.3.3. Frecarea de rostogolire 48
  44. 4.3.4. Frecarea în lagărul radial (articulaţia cilindrică) 50
  45. 4.3.5. Frecarea firelor 52
  46. Test de evaluare 56
  47. 5. STATICA SISTEMELOR MATERIALE 57
  48. 5.1. Torsorul forţelor interioare 57
  49. 5.2. Teoreme şi metode pentru studiul echilibrului sistemelor materiale 58
  50. 5.2.1. Metoda izolării elementelor 58
  51. 5.2.2. Teorema solidificării 58
  52. 5.2.3. Teorema echilibrului părţilor 59
  53. 5.3. Sisteme static determinate şi sisteme static nedeterminate 60
  54. Test de evaluare 66
  55. CINEMATICA
  56. 6. CINEMATICA PUNCTULUI 67
  57. 6.1. Noţiuni fundamentale 67
  58. 6.1.1. Legea de mişcare 67
  59. 1
  60. 6.1.2. Traiectoria 67
  61. 6.1.3. Viteza 68
  62. 6.1.4. Acceleraţia 69
  63. 6.1.5. Viteza şi acceleraţia unghiulară 70
  64. 6.2. Studiul mişcării punctului 71
  65. 6.2.1. Studiul mişcării în coordonate carteziene 71
  66. 6.2.2. Studiul mişcării în coordonate naturale 72
  67. 6.3. Mişcări particulare ale punctului 77
  68. 6.3.1. Mişcarea rectilinie 77
  69. 6.3.1.1. Mişcarea rectilinie uniformă 77
  70. 6.3.1.2. Mişcarea rectilinie uniform variată 78
  71. 6.3.2. Mişcarea circulară 79
  72. 6.3.2.1. Studiul mişcării în coordonate carteziene 79
  73. 6.3.2.3. Studiul mişcării în coordonate naturale 80
  74. Test de evaluare 84
  75. 7. CINEMATICA RIGIDULUI 86
  76. 7.1. Mişcarea generală a rigidului 86
  77. 7.1.1. Mobilitatea rigidului 86
  78. 7.1.2. Distribuţia de viteze 87
  79. 7.1.3. Distribuţia de acceleraţii 88
  80. 7.2. Mişcări particulare ale rigidului 89
  81. 7.2.1. Mişcarea de translaţie 89
  82. 7.2.1.1. Distribuţia de viteze 90
  83. 7.2.1.2. Distribuţia de acceleraţii 90
  84. 7.2.2. Mişcarea de rotaţie (mişcarea rigidului cu axă fixă) 91
  85. 7.2.3.1. Distribuţia de viteze 92
  86. 7.2.3.2. Distribuţia de acceleraţii 92
  87. 7.2.3.3. Transmiterea mişcării de rotaţie 93
  88. 7.2.3. Mişcarea plan paralelă 97
  89. 7.2.3.1. Distribuţia de viteze 98
  90. 7.2.3.2. Centrul instantaneu de rotaţie 99
  91. 7.2.3.3. Distribuţia de acceleraţii 101
  92. 7.3. Mişcarea relativă a punctului 104
  93. 7.3.1. Derivata absolută şi derivata relativă a unui vector 104
  94. 7.3.2. Definirea mişcărilor 105
  95. 7.3.3. Compunerea vitezelor 106
  96. 7.3.4. Compunerea acceleraţiilor 106
  97. Test de evaluare 108
  98. DINAMICA
  99. 8. DINAMICA PUNCTULUI MATERIAL 110
  100. 8.1. Dinamica punctului material în mişcare absolută 110
  101. 8.1.1. Noţiuni fundamentale 110
  102. 8.1.1.1. Lucrul mecanic 110
  103. 8.1.1.2. Funcţia de forţă 111
  104. 8.1.1.3. Puterea 112
  105. 8.1.1.4. Randamentul 112
  106. 8.1.1.5. Impulsul 113
  107. 8.1.1.6. Momentul cinetic 113
  108. 8.1.1.7. Energia mecanică 114
  109. 8.1.2. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material 115
  110. 8.1.2.1. Generalităţi 115
  111. 8.1.2.2. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material liber 115
  112. 8.1.2.3. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material supus la
  113. legături 117
  114. 8.1.3. Teoreme generale în dinamica punctului material 118
  115. 8.1.3.1. Teorema impulsului 118
  116. 8.1.3.2. Teorema momentului cinetic 119
  117. 8.1.3.3. Teorema energiei cinetice 119
  118. 8.2. Dinamica punctului material în mişcare relativă 124
  119. 8.2.1. Legea fundamentală în mişcarea relativă 124
  120. 8.2.2. Sisteme inerţiale 125
  121. 8.2.3. Repausul relativ 125
  122. Test de evaluare 128
  123. BIBLIOGRAFIE 130
  124. 2

Extras din curs

1. NOŢIUNI DE CALCUL VECTORIAL

1.1. MĂRIMI SCALARE ŞI MĂRIMI VECTORIALE

Mărimile care sunt complet determinate prin valoarea lor numerică (pozitivă sau negativă) se numesc mărimi scalare sau scalari.

Mărimile care sunt complet determinate prin valoarea lor numerică, prin direcţie şi sens se numesc mărimi vectoriale sau vectori.

Vectorul reprezentat prin segmentul de dreaptă orientat se numeşte vector liber. În cazul când pentru definirea vectorului este necesară precizarea suportului, acesta se numeşte vector alunecător; dacă este necesară şi precizarea punctul de aplicaţie , acesta se numeşte vector legat.

1.2. COMPUNEREA A DOI VECTORI CONCURENŢI

Considerând doi vectori aşi b cu originea în punctul O şi unghiul dintre suporturile celor doi vectori, α, suma sau rezultanta celor doi vectori este vectorul c, definit ca mărime direcţie şi sens de diagonala paralelogramului construit cu vectorii a şi b , ca laturi (fig.1.1.a).

bac+= (1.1)

Mărimea vectorului rezultant este: αcosab2bac22++= (1.2)

Considerând ca referinţă, suportul vectorului a, direcţia vectorului rezultant este definită de unghiul β:

Fig. 1.1

ααβcosab2basinbsin22++= (1.3)

Expresia analitică. Considerând că vectorii a şi b definesc planul Oxy, vectorul rezultant c va fi situat în acelaşi plan, cei trei vectori putând fi exprimaţi prin proiecţii pe axele sistemului menţionat, (fig.1.1.b):

jcicc;jbibb;jaiaayxyxyx+=+=+= (1.4)

Conform relaţiei (1.1) putem scrie:

)jbib()jaia(jcicyxyxyx+++=+ (1.5)

3

Rezultă componentele pe axe ale vectorului rezultant c:

yyyxxxbac;bac+=+= (1.6)

Mărimea vectorului rezultant este:

2yy2xx2y2x)ba()ba(ccc+++=+= (1.7)

iar direcţia este dată de unghiul γ dintre suportul vectorului rezultant şi axa Ox:

xxyyxybabacctg++==γ (1.8)

1.3. COMPUNEREA A “n” VECTORI CONCURENŢI

Preview document

Mecanică - Pagina 1
Mecanică - Pagina 2
Mecanică - Pagina 3
Mecanică - Pagina 4
Mecanică - Pagina 5
Mecanică - Pagina 6
Mecanică - Pagina 7
Mecanică - Pagina 8
Mecanică - Pagina 9
Mecanică - Pagina 10
Mecanică - Pagina 11
Mecanică - Pagina 12
Mecanică - Pagina 13
Mecanică - Pagina 14
Mecanică - Pagina 15
Mecanică - Pagina 16
Mecanică - Pagina 17
Mecanică - Pagina 18
Mecanică - Pagina 19
Mecanică - Pagina 20
Mecanică - Pagina 21
Mecanică - Pagina 22
Mecanică - Pagina 23
Mecanică - Pagina 24
Mecanică - Pagina 25
Mecanică - Pagina 26
Mecanică - Pagina 27
Mecanică - Pagina 28
Mecanică - Pagina 29
Mecanică - Pagina 30
Mecanică - Pagina 31
Mecanică - Pagina 32
Mecanică - Pagina 33
Mecanică - Pagina 34
Mecanică - Pagina 35
Mecanică - Pagina 36
Mecanică - Pagina 37
Mecanică - Pagina 38
Mecanică - Pagina 39
Mecanică - Pagina 40
Mecanică - Pagina 41
Mecanică - Pagina 42
Mecanică - Pagina 43
Mecanică - Pagina 44
Mecanică - Pagina 45
Mecanică - Pagina 46
Mecanică - Pagina 47
Mecanică - Pagina 48
Mecanică - Pagina 49
Mecanică - Pagina 50
Mecanică - Pagina 51
Mecanică - Pagina 52
Mecanică - Pagina 53
Mecanică - Pagina 54
Mecanică - Pagina 55
Mecanică - Pagina 56
Mecanică - Pagina 57
Mecanică - Pagina 58
Mecanică - Pagina 59
Mecanică - Pagina 60
Mecanică - Pagina 61
Mecanică - Pagina 62
Mecanică - Pagina 63
Mecanică - Pagina 64
Mecanică - Pagina 65
Mecanică - Pagina 66
Mecanică - Pagina 67
Mecanică - Pagina 68
Mecanică - Pagina 69
Mecanică - Pagina 70
Mecanică - Pagina 71
Mecanică - Pagina 72
Mecanică - Pagina 73
Mecanică - Pagina 74
Mecanică - Pagina 75
Mecanică - Pagina 76
Mecanică - Pagina 77
Mecanică - Pagina 78
Mecanică - Pagina 79
Mecanică - Pagina 80
Mecanică - Pagina 81
Mecanică - Pagina 82
Mecanică - Pagina 83
Mecanică - Pagina 84
Mecanică - Pagina 85
Mecanică - Pagina 86
Mecanică - Pagina 87
Mecanică - Pagina 88
Mecanică - Pagina 89
Mecanică - Pagina 90
Mecanică - Pagina 91
Mecanică - Pagina 92
Mecanică - Pagina 93
Mecanică - Pagina 94
Mecanică - Pagina 95
Mecanică - Pagina 96
Mecanică - Pagina 97
Mecanică - Pagina 98
Mecanică - Pagina 99
Mecanică - Pagina 100
Mecanică - Pagina 101
Mecanică - Pagina 102
Mecanică - Pagina 103
Mecanică - Pagina 104
Mecanică - Pagina 105
Mecanică - Pagina 106
Mecanică - Pagina 107
Mecanică - Pagina 108
Mecanică - Pagina 109
Mecanică - Pagina 110
Mecanică - Pagina 111
Mecanică - Pagina 112
Mecanică - Pagina 113
Mecanică - Pagina 114
Mecanică - Pagina 115
Mecanică - Pagina 116
Mecanică - Pagina 117
Mecanică - Pagina 118
Mecanică - Pagina 119
Mecanică - Pagina 120
Mecanică - Pagina 121
Mecanică - Pagina 122
Mecanică - Pagina 123
Mecanică - Pagina 124
Mecanică - Pagina 125
Mecanică - Pagina 126
Mecanică - Pagina 127
Mecanică - Pagina 128
Mecanică - Pagina 129
Mecanică - Pagina 130
Mecanică - Pagina 131

Conținut arhivă zip

  • Cap4_SR.pdf
  • Cap7_CR.pdf
  • Cap6_CP.pdf
  • Cap2_RSF.pdf
  • Cap8_DPM.pdf
  • Cap5_SS.pdf
  • Cap3_CG.pdf
  • Cap1_CalcVect.pdf
  • B_Cuprins.pdf

Alții au mai descărcat și

Mecanism de ghidare - brațe inegale - direcție pentru autocamion

2 STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMELE DE GHIDARE A ROŢILOR CU BRATE INEGALE 2.1 MODALITATI DE AMPLASARE A AMORTIZORULUI 2.2 FUNCŢIUNILE...

Mână Mecanică cu Mecanism bielă-manivelă

TEMA DE PROIECTARE Sa se proiecteze o mâna mecanica cu mecanism biela manivela si actionare hidraulica cu motor liniar cu urmatoarele date: a)...

Curs de mecanică

-Definiţie -Clasificare -Parţi componente -Definiţie – automobilul este un vehicul rutier carosat şi suspendat elastic pe cel puţin trei roţi,...

Mecanica fluidelor

I. NOTIUNI DE CALCUL SI ANALIZA VECTORIALA Prezentul capitol îşi propune o succintă prezentare a principalelor noţiuni de calcul şi analiză...

Despre Motor

2.1. Prezentare generală şi identificarea motorului Autoturismele din familia DACIA, fabricate pînă în 1990, sînt echipate cu trei tipuri de...

Caroserii

1.1 Caroseriile autovehiculelor 1.1.1 Rolul, conditiile impuse si clasificarea caroseriilor Caroseria reprezintã partea superioarã a...

Sisteme electronice de aprindere prin scânteie a amestecului carburant

CAPITOLUL I Sisteme electronice de aprindere prin scanteie a amestecului carburant Generalitati Motoarele cu aprindere prin scanteie (MAS) –...

Curs de mecanică

1. INTRODUCERE 1.1 GENERALITĂŢI Materia, mişcarea, spaţiul şi timpul fac parte din noţiunile cele mai generale ale cunoaşterii umane. Materia...

Te-ar putea interesa și

Proces tehnologic de prelucrare mecanică a sculei Freza frontala

Analizând desenul de execuție vedem că avem de proiectat procesul tehnologic a unei scule de tip Freză frontală, cod CT.2407-03 cu o lungime de 190...

Elaborarea sectorului secției mecanice pentru producerea sculei așchietoare

La momentul dat avem de proiectat o sculă de tip freza disc modul pentru frezarea roţilor dinţate, ea are o construcţie destul de complicată,...

Constatarea medico-legală a asfixiilor mecanice prin comprimarea gâtului

INTRODUCERE Analizând rapoartele de activitate ale institutelor de medicină legală din ţară ,se poate observa creşterea numărului de decese ca...

Bazele Proiectării Subansamblurilor Mecanice

OBIECTIVELE Proiectului Işi propune evidenţierea elementelor de bază ale proiectării subansamblurilor mecanice, utilizate la autovehicule rutiere....

Consultanța în proiectarea sistemelor mecanice de presare cu consum energetic optim

Introducere OBTINEREA PIESELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastica se bazeaza pe proprietatea de...

Mână Mecanică cu Mecanism bielă-manivelă

TEMA DE PROIECTARE Sa se proiecteze o mâna mecanica cu mecanism biela manivela si actionare hidraulica cu motor liniar cu urmatoarele date: a)...

Proiectarea unei transmisii mecanice, din construcția unui dispozitiv de amestecare

Introducere Organele de mașini sunt piese (eventual ansambluri de piese), având rol funcțional utilitar care intră în compunerea...

Proiectarea unei transmisii mecanice

1.TEMA DE PROIECTARE 1.Sa se proiecteze o transmisie mecanica compusa dintr-un motor electric, o transmisie prin curele trapezoidalee, un reductor...

Ai nevoie de altceva?