Recipiente sub Presiune

CAP. 1

RECIPIENTE SUB PRESIUNE

Cele mai multe utilaje au în componenţa lor o parte care este supusă presiunii în timpul funcţionării. Această parte componentă intră în categoria recipientelor sub presiune Utilajele tip „recipient” pot avea diferite roluri funcţionale: pentru depozitarea fluidelor, reactoare chimice, schimbătoare de căldură, evaporatoare, coloane pentru transfer de substanţă, etc.

În recipiente au loc operaţii fizice: amestecare, transfer de substanţă, transfer termic, separarea amestecurilor, etc. Când aceste operaţii sunt însoţite şi de reacţii chimice, recipientul se numeşte reactor chimic.

Proiectarea, construcţia, exploatarea, întreţinerea recipientelor sub presiune este reglementată de prescripţiile tehnice (obligatorii) ale I.S.C.I.R. (Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Recipiente sub presiune şi Instalaţii de Ridicat), respectiv de culegerea de normative C-4 [19]

Conform [19], este numit recipient sub presiune orice recipient care funcţionează la o presiune mai mare de 0,07 MPa (0,7 bar).

Nu sunt supuse prescripţiilor tehnice I.S.C.I.R. recipientele care funcţionează numai sub vacuum, cele care au un volum ocupat mai mic de 50 l şi cele care constituie obiectul unor cercetări ştiinţifice experimentale (1.2.2. [19]).

1.1. Recipiente sub presiune, realizate din oţel laminat

În figura 1.1. este prezentată schiţa unui recipient sub presiune, prevăzut cu dispozitiv de amestecare. Orice recipient trebuie să fie, de asemenea prevăzut cu sistem de rezemare, ele putând fi montate vertical sau orizontal.

Corpul, capacul sau fundul pot fi realizate dintr-una sau mai multe bucăţi.

Pentru a proiecta şi construi un recipient sub presiune care funcţionează la temperatură joasă sau medie, sunt necesare următoarele date de proiectare:

- parametrii de regim:

- presiunea interioară şi/sau exterioară precum şi variaţia de presiune;

- dimensiunile şi/sau capacitatea;

- natura mediului de lucru;

- dacă există sau nu sarcini concentrate;

- numărul anilor de funcţionare.

-temperatura interioară şi variaţia de temperatură; dacă recipientul este montat în exteriorul clădirii, este necesar să se cunoască şi temperatura mediului ambiant, precum şi influenţa sarcinilor eoliene asupra acestuia. În cazul în care aparatul funcţionează sub vid, presiunea atmosferică va fi considerată presiune exterioară.

Fig. 1.1 – Recipient sub presiune prevăzut cu dispozitiv de amestecare

1 - racord evacuare agent termic; 2 - fundul mantalei; 3- corpul mantalei; 4- racord alimentare agent termic; 5- flanşe de asamblare (corp-capac); 6 - asamblare şurub piuliţă; 7- capacul recipientului; 8.- racord alimentare substanţă lucru; 9- turlă; 10 - motoreductor; 11 - cuplaj; 12 - lagăre (rulmenţi); 13 - gură de vizitare; 14 - dispozitiv de etanşare; 15 - corpul recipientului; 16 - arbore; 17 - amestecător; 18 - fundul recipientului; 19 - racord evacuare.

1.1.1. Corpul recipientului.

În cazul recipientelor de formă cilindrică sau cu elemente tronconice, corpul recipientului se realizează din virole. Virolele se obţin din tablă curbată pe valţ, şi asamblate prin sudare.

Recipientul poate avea însă şi formă sferică le cărui particularităţi sunt prezentate în subcapitolul 1.1.4.