Biomateriale Dentare

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 30799
Mărime: 485.28KB (arhivat)
Publicat de: Irinel Sabău
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Curs 1. Structura generala a materiei

Dependent de starea fizica, material se poate gasi in natura sub trei forme fundamentale: gaz, lichid sau solid, la care se pot descrie si unele aspect particulare. Formele fundamanentale ale maateriei sunt dependente in principal de inter-relatiile dintre atomi si molecule, de ususrinta moleculelor de a se deplasa. Toate substantele au o structura discontinua, fiind formate din ioni, atomi, molecule sau macromolecule.

Structura atomului.

Etimologic, cuvantul „atom” inseamna „ indivizibil” (provine din grecescul athomos), fiind considerat cea mai mica particula a unui element chimic. Atomul este cea mai mică particulă ce caracterizează un element chimic, respectiv este cea mai mică particulă dintr-o substanță care prin procedee chimice obișnuite nu poate fi fragmentată în alte particule mai simple. Acesta constă într-un nor de electroni care înconjoară un nucleu atomic dens. Nucleul conține sarcini electrice încărcate pozitiv (protoni) și sarcini electrice neutre (neutroni), fiind înconjurat de norul electronic încărcat negativ.

Structura moleculei

Molecula reprezinta cea mai mica particula dintr-o substanta, care, in stare libera, pastreaza toate proprietatile chimice ale substantei respective. Aceasta este formata din legarea atomilor intre ei in moduri diferite, in functie de valoarea electronegativitatii si de valenta. Atomii care formeaza molecula pot fi de acelasi fel sau diferiti, fiind legati unul de latul printr-o pereche de electroni (legatura covalenta).

Precum s-a mentionat anterior, proprietatile chimice ale atomilor sunt determinate de numarul de electroni de pe ultimul strat. Atomii care pe ultimul strat exterior au un numar incomplet de electroni, elementele din grupele I-VIII, au o configuratie electronica instabila, manifestand tendinta de a se modifica prin completarea stratului exterior prin transfer de electroni (cedare sau acceptare) sau prin folosirea in comun a unor electroni care, in final, constituie o configuratie stbila. Din aceasta cauza, atomii elementelor nu pot exista liberi, ci se combina fie intre ei, fie cu atomii altor elemente, pentru a realiza o configuratie stabila.

Legaturile moleculare se pot clasifica in legaturi intra si intermoleculare, dupa cum urmeaza:

a) Legaturile intramoleculare

• Legatura ionica (electrovalenta sau heteropolara). La formarea electrovalentei, unul din atomi (metalul) cedeaza electroni, avand electronegativitate redusa, iar celalalt atom (nemetalul), avand electronegativitate mare, ii accepta. Primul atom trecin ion pozitiv, iar al doilea in ion negativ, ioni care se atrag electrostatic, atractie echilibrata de forta de respingere a invelisurilor electronice. Molecula astfel formata este denumita molecula ionica. Caracteristica legaturilor ionice este data de anumite calitati, si anume: ionii formati sunt mai stabili decat ionii din care s-au format, dar legatura ionica este slaba, de natura electrostatica, cu sarcina electrica redusa.

Combinatiile chimice care rezulta din legaturi ionice prezinta urmatoarele caracteristice:

- In stare solida formeaza retele ionice;

- Sunt substante solubile in apa, de tipul anorganice, acizi, saruri, baze;

- Conduc curentul electric in solutii si topituri;

- Au punctul de topire si fierbere foarte ridicat.

• Legatura covalenta (atomica).

Spre deosebire de electrovalenta, care se produce prin transfer de electroniintre atomi cu caracter chimic diferit, legatura covalenta se realizeaza prin punerea in comun a 2 atomi identici, foarte apropiati chimic, a unuia sau mai multor electroni din fiecare atom. Legatura simpla este formata de o pereche de electroni, cea dubla de 2 perechi de electroni care apartin in aceeasi masura ambilor atomi. Conditia esentiala de a se forma legatura covalenta este ca electronii care participa la formarea unei asemenea legaturi sa aiba spinul de sens opus.

Legatura covalenta polara este considerata ca avand un caracter intermediar intre electrovalenta si covalenta nepolara. Aceasta legatura se formeza intre atomi care difera unul de altul, fara avea un caracter chimic opus, cum este in cazul electrovalentei, dar nici nu sunt identici sau apropiati,ca in cazul formarii valentei nepolare.

• Legatura coordinativa (semipolara) este formata de electronii unui singur atom numit donor, iar atomul care primeste electronii este denumit acceptor. Donatorii sunt atomi cu electronegativitate, cum ar fi halogenele, iar acceptorii au electronegativitate mica, cum ar fi B, Al, Sn, Sb, H.

Preview document

Biomateriale Dentare - Pagina 1
Biomateriale Dentare - Pagina 2
Biomateriale Dentare - Pagina 3
Biomateriale Dentare - Pagina 4
Biomateriale Dentare - Pagina 5
Biomateriale Dentare - Pagina 6
Biomateriale Dentare - Pagina 7
Biomateriale Dentare - Pagina 8
Biomateriale Dentare - Pagina 9
Biomateriale Dentare - Pagina 10
Biomateriale Dentare - Pagina 11
Biomateriale Dentare - Pagina 12
Biomateriale Dentare - Pagina 13
Biomateriale Dentare - Pagina 14
Biomateriale Dentare - Pagina 15
Biomateriale Dentare - Pagina 16
Biomateriale Dentare - Pagina 17
Biomateriale Dentare - Pagina 18
Biomateriale Dentare - Pagina 19
Biomateriale Dentare - Pagina 20
Biomateriale Dentare - Pagina 21
Biomateriale Dentare - Pagina 22
Biomateriale Dentare - Pagina 23
Biomateriale Dentare - Pagina 24
Biomateriale Dentare - Pagina 25
Biomateriale Dentare - Pagina 26
Biomateriale Dentare - Pagina 27
Biomateriale Dentare - Pagina 28
Biomateriale Dentare - Pagina 29
Biomateriale Dentare - Pagina 30
Biomateriale Dentare - Pagina 31
Biomateriale Dentare - Pagina 32
Biomateriale Dentare - Pagina 33
Biomateriale Dentare - Pagina 34
Biomateriale Dentare - Pagina 35
Biomateriale Dentare - Pagina 36
Biomateriale Dentare - Pagina 37
Biomateriale Dentare - Pagina 38
Biomateriale Dentare - Pagina 39
Biomateriale Dentare - Pagina 40
Biomateriale Dentare - Pagina 41
Biomateriale Dentare - Pagina 42
Biomateriale Dentare - Pagina 43
Biomateriale Dentare - Pagina 44
Biomateriale Dentare - Pagina 45
Biomateriale Dentare - Pagina 46
Biomateriale Dentare - Pagina 47
Biomateriale Dentare - Pagina 48
Biomateriale Dentare - Pagina 49
Biomateriale Dentare - Pagina 50
Biomateriale Dentare - Pagina 51
Biomateriale Dentare - Pagina 52
Biomateriale Dentare - Pagina 53
Biomateriale Dentare - Pagina 54
Biomateriale Dentare - Pagina 55
Biomateriale Dentare - Pagina 56
Biomateriale Dentare - Pagina 57
Biomateriale Dentare - Pagina 58
Biomateriale Dentare - Pagina 59
Biomateriale Dentare - Pagina 60
Biomateriale Dentare - Pagina 61
Biomateriale Dentare - Pagina 62
Biomateriale Dentare - Pagina 63
Biomateriale Dentare - Pagina 64
Biomateriale Dentare - Pagina 65
Biomateriale Dentare - Pagina 66
Biomateriale Dentare - Pagina 67
Biomateriale Dentare - Pagina 68
Biomateriale Dentare - Pagina 69
Biomateriale Dentare - Pagina 70
Biomateriale Dentare - Pagina 71
Biomateriale Dentare - Pagina 72
Biomateriale Dentare - Pagina 73
Biomateriale Dentare - Pagina 74
Biomateriale Dentare - Pagina 75
Biomateriale Dentare - Pagina 76
Biomateriale Dentare - Pagina 77
Biomateriale Dentare - Pagina 78
Biomateriale Dentare - Pagina 79
Biomateriale Dentare - Pagina 80
Biomateriale Dentare - Pagina 81
Biomateriale Dentare - Pagina 82
Biomateriale Dentare - Pagina 83
Biomateriale Dentare - Pagina 84
Biomateriale Dentare - Pagina 85
Biomateriale Dentare - Pagina 86
Biomateriale Dentare - Pagina 87
Biomateriale Dentare - Pagina 88
Biomateriale Dentare - Pagina 89
Biomateriale Dentare - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • CURS 1.doc
  • Curs 10.doc
  • Curs 11.doc
  • CURS 12.doc
  • CURS 13.doc
  • CURS 2.doc
  • CURS 3.doc
  • CURS 4.doc
  • CURS 5.doc
  • CURS 6.doc
  • CURS 7.doc
  • CURS 8.doc
  • Curs 9.doc

Alții au mai descărcat și

Morală și etică medicală - definire delimitarea obiectului de studiu

Morala se înscrie în realitate şi se inspiră din fapte trăite şi observate pentru a preciza reguli şi principii de bună credinţă. Etica este...

Curs 2 semiologie chirurgicală - semiologia traumatismelor închise

Semiologia traumatismelor închise Fracturile : - reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorita unui traumatism important; -...

Boala Artrozică

Artroza este o artropatie degenerativa, multifactoriala si heretogena, caracterizata prin degradarea progresiva a cartilajului articular, însotita...

SPS sănătate și temperanță

1. INGRIJIREA BOLNAVULUI IMOBILIZAT LA PAT Bolnavul imobilizat la pat se simte total dependent de persoana care il ingrijeste. Imobilizarea poate...

Boli Terminale

Subiecte pt ex: Data examen:11.02.2008 Examenul se va da pe doua serii, fiecare serie se va aseza pe 6 randuri, 2 subiecte pe rand. Subiecte:...

Coma - date teoretice generale

Definitie: Coma = stare patologica caracterizata prin pierderea starii de constienta, implicând reducerea reactiilor fata de stimulii externi la...

Refacere sportivă

REFACERE SPORTIVA Biblografie : Dr Cretu, Bratu Efortul Efortul este cel mai optim stimul care obliga organismul sa isi imbunatateasca...

Te-ar putea interesa și

Influența ionilor clorură și a ionilor fluorură asupra stabilității la coroziune a unui aliaj dentar pe bază de Co și Cr

INTRODUCERE Metalele şi aliajele au fost utilizate în cavitatea orală încă din antichitate, aurul şi aliajele sale fiind materialele preferate...

Proiectarea Implanturilor

Introducere Un biomaterial reprezinta un material sintetic utilizat pentru inlocuirea unei parti din corpul uman sau pentru a functioana in...

Aspecte Generale despre Biomateriale

ASPECTE GENERALE DESPRE BIOMATERIALE CARACTERISTICILE MATERIALELOR CERAMICE SI COMPOZITE Biomaterialele sunt produse de natură anorganică sau...

Implante dentare

1.1 Introducere Un biomaterial poate fi definit ca fiind orice material utilizat pentru a realiza dispozitive destinate inlocuirii unei parți sau...

Aplicații ale Biomaterialelor Metalice în Chirurgie

1. Notiuni introductive Utilizarea dispozitivelor artificiale în medicina umană îşi găseşte începuturile cu câteva mii de ani în urmă, însă...

Zirconiul

Utilizările bioceramicii au revoluționat domeniul biomedical prin implanturi pentru oameni. Multe materiale de implant realizate din ceramică au...

Biomateriale. proprietăți și aplicații în medicină

Notiuni fundamentale Termenul « materiale hibride » este folosit pentru o varietate mare de materiale cum ar fi: - polimeri de coordinatie...

Comportarea la Coroziune a Biomaterialelor pe Bază de Ni-Cr în Saliva Rondelli

Comportarea la coroziune a biomaterialelor pe bază de Ni - Cr în saliva Rondelli Introducere Aliajele dentare reacţioneazã uşor cu lichidele din...

Ai nevoie de altceva?