Formarea Placentei Umane

Formarea placentei a fost numita si placentatie. Aceasta reprezinta totalitatea relatiilor ce se stabilesc intre embrion si organismul matern, incluzand transformarea deciduala a endometrului si formarea placentei, organul de schimb feto-matern.

S-a aratat ca schimburile metabolice intre oul fecundat si organismul matern, in primele faze dupa fecundatie, au caracteristic faptul ca, inca in etapa segmentatiei, blastomerele se diferentiaza pe doua linii. Una o reprezinta blastomerele centrale sau macromerele, din care ia nastere embrioblastul, iar a doua, blastomerele periferice sau micromerele, din care ia se formeaza primul organ de schimb, trofoblastul.

Diviziunile celulare la nivelul embrioblastului se realizeaza cu o rata mai inceata, in timp ce nivelul trofoblastului, rata diviziunilor mitotice este rapida. Oului sarac in substante nutritive (olgolecit) ii este necesara formarea, in primul rand, a unui organde schimb eficient.

Stadiul de morula, considerata si faza finala a segmentarii, se formeaza blastocistul unilaminar, care, la om, apare in a patra zi. O particularitate a acestuia o constituie separarea embrioblastului, care se situiaza la polul embrionar, de stratul celular periferic, din care se diferentiaza de acum trofoblastul. Intre embrioblast si trofoblast a aparut cavitatea blastocistului sau blastocelul, de la care isi ia numele oul in acest stadiu.

Implantatia la om incepe in stadiul de blastocist unilaminar, in ziua a 6-a, mai intai prin adeziunea sa la decidua, urmata de penetratia blastocistului. Dupa cum s-a amintit, implantatia la om este invaziva, de tip interstitial si profunda. Formarea si tipul de placenta sunt dependente de implantatie.

Trofoblastul contribuie substantial la formarea partii fetale (pars fetalis) a placentei.La om, inca in ziua a7-a de la fecundatie, in zona de contact dintre blastocistsi endometru, trofoblastul incepe sa se ingroase, prin proliferare celulara activa. Sub trofoblast, la polul embrionar al blastocistului, se afla embrioblastul ca o adaptare la mediul de dezvoltare intrauterina. Odata cu proliferarea are loc diferentierea trogoblastului in sincitiotrofoblast si citotrofoblast, acesta din urma fiind matricea de formare a sicitiotrofoblastului. Sincitiotrofoblastulconstituie stratul exterior al trofoblastului si este format dintr-o masa citoplasmatica in care se afla numerosi nuclei. Producerea sa rezida in pierderea membranelor plasmale de catre celulele columnare ale citotrofoblastului(celulele Langhans). Sincitiotrofoblastul nu se transforma niciodata in citrofoblast (Ortmann). Recent se considera ca in transformarea citrofoblastului in sincitiotrofoblast, rolul declansator declansator il are sangele matern. S-a aratat ca factorul de initiere a implantarii este de natura proteolitica. El este produs de trofoblast. El are, astfel, rolul activ de distrugere si erodare a tesuturilor intalnite in calea sa, ajungand, mai intai, in contact direct cu endotileul capilarelor materne. Prin actiune litica el pregateste drumul implantatiei. S-a aratat ca trofoblastul se formeaza si se diferentiaza in cele doua straturi, pe intreaga circumferinta a blastocistului.Sincitiotrofoblstul prezinta miscari ameboide si fagociteaza.Se considera ca si citotrfoblastul sintetizeaza enzime si digera in citoplasma celulelor sale. In plus el se divide mitotic. S-a demonstrat ca endometrul reactioneaza si el si ca, atat trofoblastul,cat si decidua, au rol activ in acest proces. Reactia deciduala, realizata sub influenta progesteronei, secretata de corpul galben de sarcina, se insoteste in paralel cu acumularea de glicogen si lipoizi in celulele deciduale, de mari transformari vasculare. Odata cu acestea in regiunea de implantatie incep sa se acumuleze limfocite, leucocite si celule mari ale sistemului monocitar- macrofagic, materne. De aceea, regiunea de implantatie este considerata zona de conflict imunologic intre organismul matern si trofoblast in primul rand. Tot in aceasta regiune incepe ulterior, depunerea de fibrinoid si fibrina. Perturbarile implantatiei sunt produse, de progesterona de catre corpul galbendar pot avea si determinism imunologic. La unele specii, s-a aratat ca exista in mod fiziologico intarziere a implantatiei, uneori de cateva luni.

In evolutia trofoblastului se disting trei stadii : lacunar, trabecular,si vilozitar.

In stadiul lacunar, in masa citoplasmatica a sinciotrofoblastului apar mici spatiicare, prin confluenta, formeaza lacune, de diverse marimi. Din zilele a 19-a, a 20-a de la fecundatie, in lacune patrunde sange matern din capilarele sinusoide erodate. Acum incep, la om, tipul de hrana hemotrof. Prin patrunderea sangelui in lacunele sincitiale, se instaleaza asa-numita circulatie sanguina lacunara, un sistemcirculator simplu sau primitiv, dar eficient pentru schimburile metabolice, in acest stadiu al dezvoltarii intrauterine. Concomitent, s-a diferentiat, din citrofoblast, mezoblastul extraembrionar, caracteristic studiului de blastocist trilaminar. Stratul sau periferic sau mezoblastul extraembrionar somatopleural, impins de celomul extraembrionar sub citrofoblast, da nastere tesutului mezenchimalcare, impreuna cu trofoblastul suprajacent, formeaza corionul. Intre zilele 12 si 25 de la fecundatie, corionul poseda o etapa de diferentieresi crestere intensiva. Streeter si Wisloki, Hertig si Rock au dovedit la om si la maimuta, formarea mezenchimului corial din citrofoblast. Intre timp, in stadiul trabecular, sincitiotrofoblastulisi dispune trabeculele dintre lacune, radiar si perpendicular pe circumferinta trofoblastului. In trabecule patrunde, mai intai, citotrofoblastul, acestea devenind astfel vilozitati primare. Citrofoblastul formeaza coloane celulare in axul vilozitatilor. Intreg trofoblastul circumferential are acum aspectul vilos. In endometru, in jurul vilozitatilor primare, au loc procese de degenerescenta, dupa care isi face aparitia: masa amorfa de fibrinoid si leucocitele. Alaturi de vasele endometriale se afla si glande uterine, in lumenul carora, prin sangerare, poate patrunde sange matern. Celulele deciduale cresc numeric, iar prin impregnari argentice la granita dintre endometru si sincitiotrofoblast s-au evidentiat numeroase fibre colagene –considerata drept reactia endometrului fata de trofoblast.