Histologie

Celulele organismului sunt de patru tipuri: epiteliale, conjunctive, musculare şi nervoase.

Celulele epiteliale se clasifică, după formă, în: prismatice, cubice, pavimentoase, poligonale, etc.

Celulele prismatice sunt înalte, în formă de prismă. Pe secţiune longitudinală apar în formă de dreptunghi. Prezintă nucleu ovalar dispus în treimea inferioară a celulei. Se găsesc în stomac, intestin, trahee, etc.

Celulele cubice au formă de cub, cu toate trei dimensiunile egale. Pe secţiune apar în formă de pătrat. Prezintă nucleu rotund dispus în centrul celulei. Se găsesc în tiroidă, în canale excretorii etc.

Celulele pavimentoase au formă de pavea sau paviment. Pe secţiune apar turtite pe membrana bazală. Prezintă nucleu turtit, dispus paralel cu membrana bazală. Se găsesc în vase sangvine, pleură, pericard, peritoneu.

Celulele poligonale au formă de poligon cu cel puţin patru laturi. Prezintă nucleu rotund dispus în centrul celulei. Se găsesc în piele, în ficat etc.

Celulele caliciforme sunt o varietate de celule prismatice. Au formă de caliciu de floare sau de pahar cu picior. Secretă mucus, care se acumulează în porţiunea superioară a celulei. Acest mucus rămâne alb în preparatele colorate prin metoda H.E., deoarece mucusul nu fixează colorantul. Celulele prezintă nucleu ovalar dispus în treimea inferioară a celulei. Se găsesc în intestin subţire, intestin gros, trahee, bronşii.

Celulele conjunctive pot fi: fibroblaste, fibrocite, mastocite, macrofage, adipocite.

Fibroblastele sunt celule stelate cu numeroase prelungiri. Prezintă nucleu ovalar dispus în centrul celulei. În preparatele colorate H.E. , citoplasma fibroblastelor apare colorată roz, ca şi fibrele conjunctive din vecinătate, deci nu putem vizualiza forma celulei. Identificarea fibroblastelor în preparatele colorate H.E. se face după forma nucleului.

Fibroblastele sunt celule active care produc fibre conjunctive. Fibrele conjunctive sunt de trei tipuri principale: de colagen, de reticulină şi elastice.

Fibrocitele reprezintă forma inactivă a fibroblastelor. Sunt celule stelate, înguste, cu puţine prelungiri. Prezintă nucleu ovalar, îngust, opac, întunecat. Ca şi în cazul fibroblastelor, citoplasma fibrocitelor apare colorată în roz, şi nu poate fi diferenţiată de fibrele colagene din jur. Identificarea fibrocitelor în preparatele colorate H.E. se face după forma nucleului.

Macrofagele sunt celule mari, rotunde. Prezintă nucleu rotund, situat central. În citoplasmă există enzime care distrug microbii sau particulele străine fagocitate de macrofag.

Mastocitele sunt celule rotunde. Prezintă nucleu rotund, situat central. Prezintă numeroase granulaţii care conţin enzime. Aceste enzime sunt implicate în reacţiile alergice ale organismului.

Adipocitele sunt celule rotunde, care acumulează în interior lipide, sub formă de vacuole rotunde. Lipidele se dizolvă când preparatele sunt colorate H.E., de aceea vacuolele de lipide apar albe, înconjurate de fondul roz al citoplasmei. Adipocitele pot fi albe sau brune.

Adipocitele albe conţin lipide acumulate într-o vacuolă unică, mare, care împinge nucleul la periferie. Nucleul capătă formă turtită. Citoplasma, puţină, formează un strat subţire la periferia celulei, în jurul vacuolei de lipide, care rămâne albă. Astfel, celula are aspect de inel cu pecete. Adipocitele albe se găsesc în majoritatea organelor.

Adipocitele brune conţin lipide acumulate în mai multe vacuole mici. Nucleul rămâne central, rotund. Adipocitele brune au rol în generarea de căldură şi energie la animalele hibernante. Se întâlnesc şi la om, până la vârsta de 7 ani, fiind dispuse în jurul timusului.

Celulele sangvine sunt: hematii, leucocite şi trombocite.

Hematiile (globulele roşii) sunt celule în formă de disc biconcav, cu periferia mai groasă şi centrul mai subţire. Această formă le conferă o suprafaţă maximă de contact cu oxigenul sau dioxidul de carbon din sânge. Hematiile fixează şi transportă oxigenul de la plămâni spre ţesuturi, respectiv dioxidul de carbon de la ţesuturi spre plămâni. Hematiile nu prezintă nucleu.

Leucocitele (globulele albe) pot fi: polimorfonucleare şi mononucleare. Polimorfonuclearele au nuclei de diferite forme şi pot fi: neutrofile, eozinofile, bazofile. Fagocitează microbi sau particule străine organismului. Se mai numesc granulocite deoarece conţin granulaţii cu enzime care distrug microbii fagocitaţi. Granulaţiile neutrofilelor se colorează numai cu coloranţi neutri. Granulaţiile eozinofilelor se colorează numai cu coloranţi acizi. Granulaţiile bazofilelor se colorează numai cu coloranţi bazici.

Mononuclearele sunt de două tipuri: limfocite şi monocite. Limfocitele sunt de două tipuri: B şi T. Limfocitele B se transformă în plasmocite şi produc anticorpi (imunoglobuline) împotriva microbilor. Limfocitele T fagocitează şi distrug microbii. Limfocitele sunt celule mici, rotunde, cu nucleu mare, rotund, opac, care ocupă aproape întreaga celulă. Monocitele sunt celule mari, rotunde, cu nucleu în formă de rinichi. Monocitele circulă câteva zile în sânge, apoi trec în ţesuturi şi se transformă în macrofage.

Trombocitele sunt celule mici, cu nucleu mic, ovalar. Au rol major în coagularea sângelui.

Celulele musculare pot fi striate sau netede. Celulele musculare striate pot fi scheletice sau cardiace. Celulele musculare striate cardiace pot fi lucrătoare sau nodale.