Medicină

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE SI CEREBRALA

SCOP : asigurarea oxigenarii organelor vitale (creier, cord) pîna cînd, printr-un tratament medical adecvat (medicalizarea) se reia respiratia si circulatia spontana.

ETAPE :

1. ACCES PRECOCE

2. SUPORT VITAL DE BAZA PRECOCE (SVB)

3. DEFIBRILARE PRECOCE

4. SUPORT VITAL AVANSAT (SVA) - MEDICALIZARE - PRECOCE

Elementul esential este deci aplicarea prompta si corecta a manevrelor de resuscitare, ceea ce creste sansele de reluare a respiratiei si circulatiei precum si probabilitatea pastrarii unei functii neurologice adecvate postresuscitare.

RESUSCITAREA LA ADULT

Înainte de a trece la descrierea etapelor (verigilor) resuscitarii, este util sa prezentam algoritmul universal pentru urgente cardiace la adult, pentru ca în orice situatie, resuscitarea cardio-respiratorie trebuie sa înceapa cu acesta.

- APRECIATI STAREA DE CONSTIENTA

- DACA PACIENTUL ESTE INCONSTIENT, ACTIVATI SISTEMUL MEDICAL DE URGENTA

- MONTAREA DEFIBRILATORULUI

- EVALUAEREA RESPIRATIEI (PERMEALIZAREA CAILOR AERIENE, PRIVESTE, ASCULTA, SIMTE)

- DACA PACIENTUL NU RESPIRA, APLICATI-I DOUA INSUFLATII LENTE

Resuscitarea începe în orice situatie cu acest algoritm! În fata unui pacient inconstient, trebuie anuntat serviciul medical de urgenta. Apoi se revine lînga victima si se evalueaza respiratia (deschiderea cailor aeriene, asculta, priveste, simte). Daca pacientul nu respira se aplica doua insuflatii lente.

- EVALUAREA CIRCULATIEI : DACA NU ARE PULS, ÎNCEPE RCR

Unii pacienti în stop cardiac aparent, pot sa raspunda la una sau mai multe din manevrele initiale de deschidere a cailor aeriene si de realizare a ventilatiei. Reanimatorul va trebui sa actioneze corespunzator daca identifica o obstructie a cailor aeriene.

ALGORITMUL UNIVERSAL PENTRU URGENTE CARDIACE LA ADULT

- FB. V. / T. V. PE MONITOR SAU DEFIBRILATOR ?

Defibrilarea este cea mai importanta interventie în urgentele cardiace la adult.Totusi, defibrilarea este ineficienta daca nu se asigura o ventilatie corecta.

Majoritatea succeselor în RCR la adult depind de defibrilarea precoce, deoarece în peste 80- 90% din situatiile de stop cardiac nontraumatic la adult, sunt produse de tahiaritmii. Scopul defibrilarii precoce este de a administra socul electric înainte de aparitia unui ritm cardiac nonviabil (care are loc în cîteva minute).

Prezenta pe monitor a Fb. V / TV impune aplicarea socurilor electrice (unu pîna la trei socuri în caz de persistenta sau recurenta a aritmiilor).

- FB.V / TV ABSENTA PE MONITOR / DEFIBRILATOR ?

- INTUBATIE

- CONFIRMAREA PLASARII SONDEI

- CONFIRMAREA VENTILATIEI

- DETERMINAREA RITMULUI CARDIAC SI A CAUZEI

În absenta Fb.V /TV, reanimatorul trebuie sa continue sa se concentreze asupra ABC - ului : intubatie, confirmarea pozitiei sondei, a excursiilor toracice adecvate si a ventilatiei, determinarea ritmului cardiac si a cauzei. Algoritmul universal nu se refera la accesul venos pentru pacientii fara puls, deoarece reanimatorul trebuie sa considere medicatia ca fiind secundara ABC-ului si defibrilarii.

Determinarea cauzei obliga la evaluarea pacientului si situatiei clinice în ansamblu. Clinicianul tebuie sa determine daca pacientul a luat o supradoza de medicament, ce tratament urmeaza, daca prezinta insuficienta renala sau daca are un istoric care sa sugereze severe hidroelectrolitice sau acido-bazice. De asmeni, trebuie verificata existenta unor situatii ca : hipovolemie, IMA masiv, embolie pulmonara masiva, tamponada cardiaca, pneumotorax sufocant, anevrism disecant de aorta. În final, clinicianul va verifica din nou pozitia sondei endotraheale.

Afisarea unei linii izoelectrice pe monitor, impune diagnostic diferential:

- pierderea unei derivatii

- pacient neconectat la monitor / defibrilator

- inexistenta curentului electric

- Fb. V / TV izoelectrica

- asistolie adevarata.

Rareori, Fb.V / VT pot avea un “ vector al Fb. V “ care produce o “ falsa asistolie “ în una din derivatii. Acest fenomen poate fi detectat prin verificarea a mai mult de doua derivatii sau prin reorientarea axei padelelor la un unghi de 90 °. Studiile au demonstrat totusi, ca erorile de utilizare ale echipamentului sunt o cauza mult mai comuna de “ falsa asistolie “ decît un “ vector izoelectric al Fb. V “.