Medicină legală - autopsia

Reguli generale:

In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului cu doua exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cind se sectioneaza coastele de pe partea stinga a toracelui.

Orice organ se examineaza intai pe suprafata si apoi pe sectiune.

Epicraniul

Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza epicraniul printr-o sectiune ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul posterior; cel anterior se rasfringe catre anterior si cel posterior catre posterior. Se sectioneaza muschii temporali de fiecare parte.

Cavitatea craniana

Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior la 2 cm. superior de arcurile orbitare si posterior la 1 cm. inferior de protuberanta occipitala.

Scoaterea si sectionarea durei mater – tehnica: se sectioneaza sinusul sagital superior in sens antero-posterior, se recolteaza singe (pentru examenul toxicologic), se sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular dura in lungul liniei de fierastruire a calotei.

Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii frontali, se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului, apoi se ridica fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare parte. Se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala sectionandu-se profund jonctiunea bulbo-medulara. Se aseaza apoi creierul pe masa cu fata bazala in sus.

Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga se ridica si se sectioneaza la marginea posterioara a pedunculilor cerebrali.

Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza si se examineaza ventriculul IV apoi se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos in lungul santului transversal expunandu-se si examinandu-se sectiunile.

Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,5 cm una fata de cealalta dinspre mezenxefal spre bulb.

Sectionarea creierului – tehnica:

- Metoda Pitres – consta in 6 sectiuni in plan frontal dinspre polul anterior spre cel posterior

- Metoda Virchow – se patrunde cu cutitul lung in sntul interemisferic pana la nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la 45o catre lateral de fiecare parte

- Metoda Flechsig-Brissaud – consta intr-o sectune orizontala ce trece la nivelul nuclilor cerebrali

Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos, se desprinde diafragma si procesele clinoide anterioare, se extrage hipofiza din care se fac sectiuni paramediane.

Deschiderea stancii temporalului: - se sparge peretele anterior si cel posterior si se evidentiaza urechea medie si cea interna

Examinarea urechii medii si a celei interne:

- otita medie supurata – puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat

- labirintita – puroi in urechea interna

Deschiderea proceselor masatoide unde putem intalni mastoidite sau otomastoidite.

Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal acesta se sparge apoi se trage catre posterior de nervul optic aducand globul ocular in interiorul cutii craniene

Deschiderea sinusurilor paranazale: se face prin trepanare si putem observa sinuzitele.

Autopsia fetei: se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte apoi se practica o sectiune orizontala de la un acomion la celalalt trecand prin furculita sternala dupa care se apuca tegumentul cu mana stanga si prin sectiuni succesive se decoleaza acesta de pe fata anterioara a gaului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.

AUTOPSIA TRUNCHIULUI

Se aseaza suportul de lemn sub toracele cadavrului si se face o incizie mediana longitudinala anterioara de la menton la pubis; se ocoleste ombilicul pe partea stg. pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se decoleaza partile moi catre lateral pana in dreptul liniei axilare medii dupa care se indeparteaza plastronul costal: pentru aceasta se sectioneaza insertiile sternale si claviculare ale muschiului sternocleidomastoidian, se deschid articulatiile sterno-claviculare si se sectioneaza coastele de jos in sus la 1 cm. medial de articulatiile condro-costale.

Se continua cu deschiderea pericardului, sectionand de la baza catre varful inimii sub forma literei “Y” inversate. Pentru examinarea structurilor toracelui se va scoate piesa buco-cervico-toracica dupa urmatoarea tehnica: se incizeaza planseul cavitatii bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se sectioneaza partea sup.a peretelui posterior al faringelui; se sectioneaza pe partile laterale ale gatului apoi se apuca organele gatului cu mana stanga, se ridica si se sectioneaza deasupra diafragmului organele ce trec la acest nivel (esofag, aorta abdominala, vena cava inferioara, etc.) dupa ce in prealabil s-a pus o dubla ligatura la nivelul cardiei, sectionandu-se esofagul intre ligaturi.

Se fac sectiuni ale limbii in plan frontal de la baza catre varf.

Se practica sectiuni ale lobilor tiroidieni.

Pentru examinarea cailor aeriene se sectioneaza peretele post.al laringelui, faringelui si traheea pana la bifurcatie apoi bronhiile principale pana in parenchimul pulmonar.

Autopsia plaminilor: se apuca hilul pulmonar cu mana stg. si se practica o singura sectiune care sa intereseze totii lobii.

Sectionarea si examinarea timusului.

Deschiderea inimii si a vaselor mari: se masoara diametrele cordului, se deschid cavitatile cordului (in sensul de curgere al sangelui), se elimina cheagurile, se verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare, se deschide trunchiul arterei pulmonare, aorta si arterele coronare. Se sectioneaza transversal cordul de la baza spre varf.

Suportul se aseaza sub lomba cadavrului.

Pentru examinarea organelor din etajul supramezocolic se ridica diafragmul, se coboara marele epiploon si colonul transvers. Aici se examineaza:

- spatiul subfrenic;

- spatiul subhepatic si organele care il ocupa: stomac, splina, ficat, cai biliare extrahepatice, partea supramezocolica a duodenului;

Pentru examinarea organelor din etajul inframezocolic se ridica marele epiploon si colonul transvers, se abat intestinele spre dreapta, se repereaza flexuura duodeno-jejunala, se deruleaza ansele intre degete pana la reg. ilio-cecala, apoi se examineaza intestinul gros.

Pentru examinarea organelor din micul bazin se imping ansele intestinale in sus iar colonul sigmoid se va mobiliza spre stg. si spre dr.

Se vor consemna modificarile raporturilor si pozitiile organelor abdominale, aderente, volvulus, tumori, perforatii, continut patologic al cavitatii peritoneale. Pentru interventiile chirurgicale se vor descrie: localizarea si integritatea suturilor, felul interventiei, permeabilitatea gurii de anastomoza, starea organelor vecine.

Scoaterea si sectionarea splinei: cu mana dr. se impinge stomacul catre dreapta, cu mana stg. se apuca splina care se va trage spre dr. si inainte, se sectioneaza pediculul si ligamentele, se cantareste (normal 150-180 gr.) se aseaza cu hilul pe masa si se sectioneaza in axul lung.