Domeniu: Medicină

Conține 1 fișier: pdf

Pagini : 163 în total

Cuvinte : 54515

Mărime: 1.12MB (arhivat)

Publicat de: Severin Pașca

Puncte necesare: 0

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. Cadru legislativ al activităţii medico-legale.
Organizarea reţelei de medicină legală .
1.1. Organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală .
1.2. Actele medico-legale .
1.3. Controlul actelor medico-legale .
2. Tanatologia medico-legala .
2.1. Etapele morţii .
2.1.1. Agonia .
2.1.2. Moartea clinică .
2.1.3. Moartea biologică .
2.2. Diagnosticul morţii .
2.2.1. Semnele negative de viaţă .
2.2.2. Semne ale morţii reale .
2.2.2.1. Modificările cadaverice distructive precoce .
2.2.2.1.1. Răcirea cadavrului .
2.2.2.1.2. Deshidratarea cadavrului .
2.2.2.1.3. Lividităţile cadaverice.
2.2.2.1.4. Rigiditatea cadaverică .
2.2.2.1.5. Autoliza cadaverică .
2.2.2.2. Modificările cadaverice distructive tardive .
2.2.2.2.1. Putrefacţia .
2.2.2.2.2. Distrugerea cadavrelor de către animale şi insecte .
2.2.2.2.3. Distrugerile produse de oameni .
2.2.2.2.4. Modificări cadaverice conservatoare naturale şi artificiale .
2.2.2.2.4.1. Mumificarea .
2.2.2.2.4.2. Saponificarea .
2.2.2.2.4.3. Lignificarea .
2.2.2.2.4.4. Mineralizarea .
2.2.2.2.4.5. Congelarea naturală .
2.2.2.2.4.6. Modificări cadaverice artificiale conservatoare .
2.3. Clasificarea morţii .
3. Expertiza medico-legală pe cadavru .
3.1. Principalele metode de examinare folosite în expertiza medico-legală pe cadavru .
3.2. Examinarea cadavrului şi cercetarea la locul faptei .
3.2.1. Prevederile procedurale privind cercetarea locului faptei
3.2.2. Etapele cercetării la locul faptei .
3.2.3. Rolul politiei la examinarea cadavrului la locul faptei .
3.2.4. Rolul expertului medico-legal la examinarea cadavrului la locul faptei .
3.2.5. Transportul şi depunerea cadavrului la morgă .
3.2.6. Cercetarea suplimentară a locului faptei .
3.3. Prevederile legale privind autopsia medico-legală a cadavrului .
3.4. Consideraţii generale asupra desfăşurării expertizei medico-legale pe cadavru .
3.5. Timpii autopsiei medico-legale .
3.5.1. Descrierea îmbrăcăminţii .
3.5.2. Examinarea externă a cadavrului .
3.5.3. Examinarea internă a cadavrului .
3.5.4. Prelevarea probelor pentru examene suplimentare de laborator .
3.5.5. Întocmirea raportului de constatare/expertiză medico-legală .
3.5.6. Controlul calităţii concluziilor expertale .
3.6. Expertiza medico-legală a cadavrelor exhumate .
3.7. Particularităţile autopsiei în cazurile de moarte subită .
3.8. Autopsia cadavrului copilului nou-născut .
4. Traumatologia mecanică .
4.1. Definiţii. Clasificarea agenţilor traumatici .
4.2 Leziuni traumatice primare .
4.2.1. Eritemul posttraumatic .
4.2.2. Echimoza .
4.2.3. Hematomul .
4.2.4. Excoriaţia .
4.2.5. Plăgile .
4.2.6. Fracturile .
4.3. Cauze directe de deces în traumatisme mecanice .
4.4. Leziunile şi moartea produse prin acţiunea corpurilor contondente .
4.4.1. Leziunile şi moartea produse prin cădere de la înălţime .
4.4.2. Leziunile şi moartea produse prin cădere de la acelaşi nivel .
4.5. Leziunile şi moartea produse în trafic .
4.5.1. Leziunile şi moartea produse în condiţii de trafic rutier .
4.5.2. Leziunile şi moartea produse în condiţii de trafic feroviar .
4.5.3. Leziunile şi moartea produse în condiţii de trafic aerian .
4.5.4. Leziunile şi moartea produse în trafic acvatic .
4.6. Leziunile şi moartea produse prin arme de foc .
4.6.1. Caracteristicile agentului vulnerant în împuşcare .
4.6.2. Mecanismul împuşcării .
4.6.3. Factorii vulneranţi ai împuşcării .
4.6.4. Tabloul lezional în împuşcare .
4.6.5. Obiectivele expertizei medico-legale în cazuri de leziuni prin împuşcare .
4.6.6. Cercetarea locului faptei în caz de leziuni sau moarte prin împuşcare .
4.7. Leziunile şi moartea produse prin arme albe .
4.7.1. Leziunile şi moartea produse prin acţiunea instrumentelor tăietoare .
4.7.2. Leziunile şi moartea produse prin acţiunea instrumentelor înţepătoare .
4.7.3. Leziunile şi moartea produse prin acţiunea instrumentelor înţepătoare-tăietoare .
7.4.3.1. Caracteristicile factorului vulnerant .
7.4.3.2. Fazele acţiunii vulnerante .
7.4.3.3. Tabloul lezional .
4.7.4. Leziunile şi moartea produse prin instrumente despicătoare .

Extras din curs

1. CADRU LEGISLATIV AL ACTIVITĂŢII

MEDICO-LEGALE. ORGANIZAREA REŢELEI

DE MEDICINĂ LEGALĂ

1.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII

ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUŢIILOR

DE MEDICINĂ LEGALĂ

Organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

este reglementată de legea nr. 459/2001, OG 57/2001 şi legea 271/2004.

Activitatea de medicină legală, parte integrantă a asistenţei

medicale, constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene

de laborator şi alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viaţă,

cadavrelor, produselor biologice şi corpurilor delicte, în vederea stabilirii

adevărului în cauzele privind infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale

şi sănătăţii persoanelor ori în alte situaţii prevăzute de lege, precum şi

efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice şi de cercetare a filiaţiei.

În România, reţeaua de medicină legală este organizată la nivel

naţional şi are o structură piramidală, fiind compusă din următoarele nivele

de competenţă:

(I) Servicii de medicină legală judeţene, din structura cărora fac

parte şi cabinetele de medicină legală;

(II) Institute de medicină legală din centrele medicale universitare;

(III) Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ Bucureşti.

Activitatea de medicină legală este coordonată, sub raport ştiinţific şi

metodologic, de Ministerul Sănătăţii şi de Consiliul Superior de Medicină

Legală, cu sediul la Institutul de Medicină Legală „Prof. Dr. Mina

Minovici“ Bucureşti.

Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Justiţiei asigură controlul şi

evaluarea activităţii de medicină legală.

Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ Bucureşti -

unitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii -

colaborează cu Ministerul de Justiţie, Parchetul General şi cu Ministerul de

Interne.

Instanţa ştiinţifică supremă este constituită de Comisia Superioară

Medico-Legală (formată din membri de diferite specialităţi - medici legişti,

chirurgi, ortopezi, neurochirurgi, microbiologi etc.).

Institutele de medicină legală sunt unităţi cu personalitate juridică în

subordinea administrativă a Ministerului Sănătăţii care îşi au sediul în centre

medicale universitare Cluj, Iaşi, Timişoara, Târgu-Mureş, Craiova.

Institutul de Medicină Legală „Prof. Dr. Mina Minovici“ Bucureşti,

precum şi celelalte institute de medicină legală, în limitele competenţei lor

teritoriale, au următoarele atribuţii principale:

a) controlează din punct de vedere ştiintific şi metodologic un

anumit număr de laboratoare judeţene;

b) efectuează, din dispoziţia organelor de urmărire penală, a

instanţelor judecătoreşti sau la cererea persoanelor interesate, expertize şi

constatări, precum şi alte lucrări cu caracter medico-legal;

c) efectuează noi expertize medico-legale dispuse de organele de

urmărire penală sau instanţele judecătoreşti, precum şi în cazurile de

deficienţe privind acordarea asistenţei medicale ori în cazurile în care,

potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice;

Fig. 1 Organizarea Reţelei de Medicină Legală în România

d) execută examene complementare de laborator, solicitate de

serviciile de medicină legală judeţene, de organele de urmărire penală, de

instanţele judecătoreşti sau de persoanele interesate;

Preview document

Conținut arhivă zip

Medicina Legala.pdf

Descarcă Cursul

Alții au mai descărcat și

Licență

Traumatologia medico - legală

I N T R O D U C E R E Capitolul I. Traumatologia medico-legală generală, sistemică şi topografică I.1. Traumatologia medico-legală generală...

Proiect

Îngrijirea Gravidei în Travaliu și Expulzie și a Lăuzei în Perioada de Lăuzie Imediată

MOTIVAŢIE Instruirea clinică în spital mi-a plăcut în toate secţiile,dar impresionată în mod deosebit am fost în sala de naştere.Acolo am...

Proiect

Rolul asistenței în îngrijirea pacientului cu litiază renală

Litiaza renala loveste mult mai frecvent in perioadele de bunastare ale istoriei. Barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile. Dieta are un...

Referat

Bioetica Morții Cerebrale

INTRODUCERE Decesul poate fi definit prin doua circumstante diferite: fie prin intreruperea ireversibila a functiilor vitale, fie disparitia...

Curs

Medicină legală

Unitatea de invatare 1 Reglementarea activit..ii de medicin. legal. in Romania Activitatea de medicin. legal. . cadru general Atribu.iile...

Curs

Psihiatrie

Afectivitatea este o componenta esenţială a sistemului psihic uman, în pofida curentului raţionalist care încerca să o discrediteze, asociindu-i un...